Din rândul primarilor covăsneni sunt voci care spun că problema este departe de a se fi rezolvat, dar că OUG 81 e, totuși, un pas înainte 

Ordonanța de urgență pentru intervenția rapidă în cazul urșilor care ajung în intravilan, publicată recent în Monitorul Oficial, era necesară, dar nu este suficientă, spun câțiva primari din județul Covasna. Deși consens în rândul autorităților covăsnene este asupra faptului că OUG 81 este „un pas înainte”, prefectul spune, pe de altă parte, că acum soluțiile sunt destul de clare și la îndemâna edililor care trebuie să își asume responsabilitatea intervențiilor, în vreme ce aceștia din urmă spun că sunt încă multe detalii de pus la punct, iar procedura este încă anevoioasă. 

Pe tema uneia dintre cele mai discutate Ordonanțe de Urgență ale Guvernului din ultimul timp, 81/2021, cea care privește aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora, în intravilanul localităților, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, a vorbit marți, într-o conferință de presă prefectul județului Covasna, Ráduly István.  

El a spus că demersul este „un pas înainte extrem de important” asumat de Executiv prin faptul că a „coborât" dreptul de decizie în cazul intervenției de la nivelul central la cel local. 

„Din punctul meu de vedere, (n.red. Ordonanța) rezolvă problema legată de prezența urșilor mai ales în zone locuibile sau în intravilanul localităților. Am citit cu mare atenție această ordonanță de urgență și vreau să vă spun că decizia rămâne în mâna primarilor sau a viceprimarilor, care împreună cu ceilalți membri ai comisiei pot să ia o decizie rapidă, în maxim 24 de ore, pentru rezolvarea situației”, a spus Ráduly István. 

Tot acesta a punctat și faptul că OUG arată foarte clar că primăriile trebuie să încheie contracte cu asociațiile fondurilor de vânătoare și cu un medic veterinar, respectiv, în cazul în care nu sunt asociații de vânători disponibile, cu Garda Forestieră.  

„Unde a intrat ursul în intravilanul localității, dacă primăria a fost sesizată, primarul are obligația ca imediat să îi convoace pe cei de la Garda Forestieră, dacă nu are încă contractul cu gestionarul și cu un medic veterinar, pentru a lua o decizie”, spune prefectul. 

Echipa de intervenție va fi formată din primar sau viceprimar, respectiv din personalul structurilor de jandarmi, personalul tehnic de specialitate al gestionarului și medicul veterinar. 

Prefectul a punctat că în cazul unei intervenții, nu este necesară eliberarea prealabilă  a autorizației de recoltare/capturare, ca până acum. „Decizia poate să o ia pe loc. E clar că (...) intervenția asupra exemplarelor de urs, aflate în intravilanul localităților se efectuează gradual. Deci nu poți să începi imediat cu împușcare. (...) În primul rând e alungarea prin diverse mijloace, tranchilizarea și relocarea, extragerea prin eutanasiere sau împușcare. Deci acestea pot fi executate treptat”, a explicat prefectul. 

Reprezentantul Guvernului în județ a mai spus și că până acum a primit și o sesizare, de la un cetățean care a reclamat primarul pentru că nu intervine în rezolvarea problemei urșilor. 

Primar: „nu văd lumina de la capătul tunelului”; „parcă trăim într-o rezervație de urși”

Printre primarii din județul Covasna cu care am discutat pe subiect, a fost scos în evidență un aspect comun: că Ordonanța „este un prim pas extrem de important”, dar că nu e suficientă. 

De pildă, primarul din Ilieni, Fodor Imre, spune că personal așteaptă un nou set de măsuri, care să simplifice intervenția, pentru că și în forma de acum, demersul este greoi. „E un pas, micuț, micuț de tot, care nu prea rezolvă această problemă a urșilor”, a spus edilul din Ilieni, care ne-a mai precizat că în ultima perioadă, în comuna pe care o reprezintă, probleme au fost la Sâncraiu, dar și la Ilieni.  

„Nu e o treabă simplă. Dar trebuie să facem tot ce ține de noi pentru siguranța cetățenilor. Doar că (...) mai e multă treabă până se rezolvă problema”, ne-a spus primarul din Ilieni. 

Edilul din Micfalău, Demeter Ferenc, este de aceeași părere: pas înainte, dar departe de rezolvarea adevăratei probleme. „Sunt multe detalii încă necunoscute. Se vorbește despre un contract cu asociația care gestionează fondul de vânătoare și primării. Dar dacă vânătorii vor spune că nu le convine prețul raportat de minister și nu semnează contractul, noi ce facem? Apelăm la Garda Forestieră? Pentru noi e importantă viața, în general, dar punem pe primul loc viața omului. Sunt și probleme ca: până se adună această comisie, ursul nu rămâne într-un loc și ne așteaptă vă venim cu tranchilizantele, cu pușca sau cu petardele. Cumva trebuie făcută o altă reglementare. Nu sunt expert. Dar ce pot să văd eu e că oamenii nu se mai duc la cimitir, nu se mai duc în livezi, nu mai văd pe nimeni pescuind pe malul Râului Olt și parcă trăim într-o rezervație trăită de urși. Ne rugăm zilnic, Doamne-ajută ca la noi să nu se întâmple acele tragedii ca în Harghita”, explică primarul covăsnean. Acesta a spus și că în momentul de față nu vede „lumina de la capătul tunelului. Am început să văd ceva lumină, să zicem așa”, dar că nici cetățenii nu ar trebui să se aștepte că problemele își vor găsi acum rezolvarea ca prin minune. 

Apelarea la 112, un pas important 

Prefectul, dar și primarii au ținut să puncteze marți și faptul că este important ca prezența urșilor în localități să fie semnalată oficial. Nu vor fi posibile intervențiile legate de urși, dacă nu va exista în prealabil un apel la 112 care să vorbească despre prezența animalului în intravilan. 

„Dacă intră în curte ursul și proprietarul nu anunță la 112, degeaba merge comisia, că dacă intervine va face o greșeală procedurală. Orice urs observat în intravilanul localității trebuie imediat anunțat prin 112”, a declarat Ráduly István. 

Tot acesta a făcut precizarea că, până în prezent, în luna iulie au fost 71 de apeluri la numărul unic de urgență 112 pentru a semnala prezența urșilor (cele mai multe din Ojdula și Vâlcele)  și s-au depus cinci sesizări oficiale privind pagubele produse de urși (de la Ilieni, Sâncraiu, Valea Mare și Târgu Secuiesc). 

Amenzi de până la 10.000 de lei pentru cei care vor să împiedice intervențiile, punctează prefectul 

Reprezentantul Guvernului în teritoriu a punctat că, potrivit OUG 81/2021, împiedicarea prin orice mijloace a intervenției imediate de către orice persoană constituie contravenție și se sancționează cu amendă între 7.000 și 10.000 de lei, dacă nu este infracțiune. 

„Dacă cineva consideră în România că ursul este un animal sfânt care trebuie respectat și protejat mai mult decât viața unui om, poate să aibă o problemă cu acest articol, alineatul 1, dacă vrea să intervină și să împiedice intervenția imediată”, a punctat prefectul. 

Costurile intervențiilor, suportate din bugetul local 

Deocamdată, e greu de spus la cât se va ridica „tariful” unei intervenții de extragere a unui urs din intravilanul localităților, ne-au spus atât primarii cu care am discutat pe subiect, cât și prefectul, pentru că încă nu se cunosc prețurile, ca să poată fi făcute măcar calcule minimale. Dar se știe care va fi sursa de finanțare. 

O problemă care ar putea fi creată prin această Ordonanță este cea privitoare la bugetul local, care va trebui să suporte cheltuielile, se tem primarii. 

„Costurile privind intervenția, tranchilizarea și relocarea, precum și costurile de extragere prin eutanasiere sau împușcare sunt suportate de către autoritatea publică locală. Parcă văd că o să vină primarii că nu au fonduri pentru așa ceva. Deja suntem după iunie și pot să facă o rectificare de buget și să prevadă sume necesare pentru aceste cheltuieli”,  a spus prefectul. 

Pentru bugetul unei comune mici, chiar și câteva mii de euro este o sumă considerabilă, a spus primarul din Micfalău, Demeter Ferenc. 

Totuși, încă nici nu se pot face calcule estimative, pentru că se mai așteaptă ca Ministerul Mediului să pună la dispoziție o listă cu tarife acceptabile care pot fi practicate în această situație. 

„Era mai oportun să deconteze Consiliul Județean aceste facturi, având și un buget mai important și ulterior să primească banii înapoi. Dar vedem și la pagubele produse de animale: când e cineva ministru din zonă, se mai mișcă aceste plăți. Dar dacă vine alt ministru al Mediului, pentru care nu e importantă chestia asta, nu se face nicio plată. Și atunci noi cu bugetul ce facem?”, se întreabă edilul din Micfalău. 

Un alt aspect pus în vedere de primari este cel legat de faptul că în județul Covasna ar exista un singur medic veterinar care are drept de a tranchiliza animalele mari. Or, dacă sunt mai multe intervenții în același timp, cum se poate împărți acest om, se mai întreabă, deocamdată retoric, edilii. 

Câți urși ar trebui să fie în județul Covasna, după un calcul făcut de reprezentanții Prefecturii 

Prefectul a prezentat în conferința de presă de marți și un calcul privitor la numărul optim al exemplarelor de urs raportat la teritoriul județului Covasna, respectiv la zona împădurită. 

„Potrivit Agenției de Protecția Mediului (nu a șefilor fondurilor de vânătoare suspectate de mulți că ar fi „vânători de trofee”), în județ există 1.670 de urși. Experții Fundației Mondiale a Naturii (WWF) - citați de portalul romaniasalbatica.ro – afirmă că habitatul ursului brun este de 50 - 270 de kilometri pătrați, adică 5.000-27.000 de hectare. Județul Covasna se întinde pe o suprafață de 3710 kilometri pătrați (371.000 ha) cu tot cu munți și văi, cu sate și orașe. Acest lucru înseamnă că, dacă se ia în calcul limita superioară, ar putea exista 14 urși în județ. Acest calcul dă o suprafață de habitat de 450.900 de kilometri pătrați pentru cei 1.670 de urși „rezidenți” în Covasna. Aceasta este puțin mai mult decât suprafața totală a României, Ungariei și Bulgariei la un loc! Dar să nu calculăm cu maximul, să calculăm cu doar 50 de kilometri pătrați. Atunci, județul Covasna ar putea găzdui 75 de urși. Dacă luăm 300 de hectare, ceea ce este considerat realist de către vânători, atunci în județ este loc pentru 1.236 de urși, dar atunci, bineînțeles, în Sfântu Gheorghe, care are o suprafață totală de aproximativ 3000 de hectare, vom trăi împreună cu zece urși. Dacă ne întoarcem la realitate, și luăm în considerare faptul că județul Covasna are 180.000 de hectare de pădure, iar habitatul minim posibil pentru un urs este de 300 de hectare, atunci există loc pentru 600 de urși. Atât timp cât numărul urșilor este de două-trei ori mai mare, nu există un loc în care să îi mutăm”, a declarat Ráduly István.  

Concluzia a fost aceeași ca până acum: sunt prea mulți urși. Totuși, în ciuda calculelor, s-a vorbit și despre faptul că nici la ora actuală nu există un număr exact și clar în ceea ce privește populația de urs brun.  

Ordonanța, care este o măsură încă insuficientă din perspectiva unor primari din județul Covasna, a stârnit valuri de discuții în rândul opiniei publice. Ba chiar s-a vorbit și că acesta este începutul sfârșitului pentru ursul brun din România. 

Deocamdată, pe cât de urgentă părea să fie adoptarea OUG, pe atât de greoi pare să fie startul în ceea ce privește „intervenția imediată”.