23 aprilie este ziua oraşului care m-a adoptat şi în fiecare an spun în gînd sau, în ultimul timp, scriu pe facebook: La mulţi ani, Sfîntu Gheorghe din Secuime, mulţumesc oamenilor tăi pentru creştere! Anul acesta, pe lîngă urarea tradiţională, îi mai spun Sfîntului Gheorghe că sînt alături de el şi de steagul său, care tocmai a fost anulat de Curtea de Apel Braşov, la cererea unor patrioţi de paradă, al căror unic scop este, aşa cum precizează şi primarul Antal Árpád, să provoce continuu dispute pe teme interetnice.

Astăzi văd că presa românească a preluat ştirea despre decizia Curţii de Apel Braşov sub titluri inflamante, care vorbesc de lovitură usturătoare / totală şi umilinţă supremă pentru maghiari, deşi toată ruşinea o purtăm noi, românii. Căci motivaţia prin care Curtea de Apel Braşov dă dreptate patrioţilor de serviciu este o batjocură la adresa istoriei României şi a regiunilor sale istorice. Conform contestatarilor, steagul municipiului Sfîntu Gheorghe trebuie interzis pentru că ar avea un caracter mono-etnic maghiar, drept urmare este nevoie de un alt blazon al oraşului, care „să includă simboluri heraldice reprezentative pentru comunitatea românească, precum un vestigiu dacic ori o monedă romană”. Cînd am citit argumentele pe baza cărora steagul Sfîntu Gheorghe a fost declarat ilegal, m-am întrebat dacă judecătorii din Braşov au privit vreodată drapelul României, care şi el ar trebui interzis, căci elementele constitutive ale stemei sale NU sînt multietnice, iar în ţara noastră trăiesc multe comunităţi etnice, imposibil de ignorat. Toate blazoanele / stemele din ţara noastră, de la stema României pînă la stemele diverselor localităţi, au VALOARE ISTORICĂ doar cînd respectă regulile heraldicii şi doar specialiştii în domeniu se pot pronunţa asupra legalităţii blazoanelor naţionale şi locale. Dacă steagul municipiului Sfîntu Gheorghe a parcurs toate etapele procedurale şi stema sa a fost validată tehnic de Comisia Naţională de Heraldică, atunci decizia Curţii de Apel Braşov nu anulează doar steagul oraşului nostru, ci şi competenţa specialiştilor în domeniu, specialişti pe care judecătorii îi înlocuiesc cu nişte propagandişti ai dezbinării şi ai scandalului interetnic cu orice preţ.

Îmi place să cred că judecătorii Curţii de Apel Braşov sînt şi ei nişte profesionişti în domeniul lor, care din păcate nu au avut timp de documentare şi au căzut în capcana extremiştilor. Cum decizia în această cauză nu este una definitivă, pînă la recurs sper că judecătorii îşi vor arunca privirea asupra stemei României, care depune mărturie în favoarea Sfîntului Gheorghe şi a steagului său. Foarte puţini români ştiu cine a fost autorul blazonului României Unite. Chiar şi în rîndul istoricilor, cînd se vorbea despre povestea naşterii acestui blazon, nu se ştie cum dar se reuşea derularea evenimentelor fără a se preciza că stema României Unite, care stă la baza stemei României de azi, a fost realizată în județul Covasna, în satul Căpeni, de artistul heraldist Keöpeczi Sebestyén József. Autor al mai multor steme şi blazoane, Keöpeczi Sebestyén József (1878 –1964) a fost un eminent specialist în heraldică, artist heraldist şi un bun cunoscător al monumentelor transilvănene, pe care Regele Ferdinand I. al României l-a decorat cu ordinul Coroana României în grad de ofițer. De la Centrul de Cultură al Judeţului Covasna, cu sediul în Sfîntu Gheorghe, se poate cumpăra un volum – în limbile română şi maghiară, cu un rezumat în engleză – dedicat lui Keöpeczi Sebestyén József. Un volum care reprezintă o bună sursă de documentare despre simbolistica unei steme, a unei steme cu valoare istorică.

Nina Ţînţar

Sursa foto: Facebook/ Antal Árpád.