Un procent de 12,9% dintre absolvenţii claselor a VIII-a nu se mai regăsesc în formarea claselor a IX-a, ceea ce înseamnă că nu au putut fi formate zece clase în învăţământul liceal superior. Conform inspectoarei şefe a IJŞ Covasna, Keresztely Irma, această tendinţă este una anuală, iar şcolile cele mai periclitate sunt cele de Arte şi Meserii. În ciuda faptului că piaţa cere din ce în ce mai multă forţă de muncă calificată, părinţii copiilor optează încă pentru liceele teoretice, licee care nu profesionalizează tinerii şi îi lasă fără un loc de muncă, în cazul în care nu sunt admişi la facultate. Keresztely spune că a încercat să discute cu toţi directorii de şcoli în acest sens, dar că nu a avut parte de înţelegere. „Până în anul 2025 vom pierde 30% la sută dintre elevi, calcule făcute pe baza studiilor demografice şi a evoluţiei actuale, iar acest lucru presupune desfiinţarea a cinci unităţi de învăţământ liceal. În condiţiile în care părinţii ...

Un procent de 12,9% dintre absolvenţii claselor a VIII-a nu se mai regăsesc în formarea claselor a IX-a, ceea ce înseamnă că nu au putut fi formate zece clase în învăţământul liceal superior. Conform inspectoarei şefe a IJŞ Covasna, Keresztely Irma, această tendinţă este una anuală, iar şcolile cele mai periclitate sunt cele de Arte şi Meserii. În ciuda faptului că piaţa cere din ce în ce mai multă forţă de muncă calificată, părinţii copiilor optează încă pentru liceele teoretice, licee care nu profesionalizează tinerii şi îi lasă fără un loc de muncă, în cazul în care nu sunt admişi la facultate. Keresztely spune că a încercat să discute cu toţi directorii de şcoli în acest sens, dar că nu a avut parte de înţelegere. „Până în anul 2025 vom pierde 30% la sută dintre elevi, calcule făcute pe baza studiilor demografice şi a evoluţiei actuale, iar acest lucru presupune desfiinţarea a cinci unităţi de învăţământ liceal. În condiţiile în care părinţii – mai ales cei din mediul rural – optează pentru întreruperea studiilor după opt clase, sau există alte forme de abandon şcolar, vom rămâne cu o lipsă a forţei de muncă instruite şi calificate, care se va reflecta direct şi în procentele de şomaj şi în dezvoltarea economiei judeţului. Nu părintele sau elevul dictează piaţa, ci piaţa îşi dictează necesităţile. Avem în judeţ grupuri şcolare foarte bine utilate şi personal calificat care să îi înveţe meserie pe copii, dar foarte puţini se orientează spre aceste forme de învăţământ, deşi sunt cele care le asigură un loc de muncă sută la sută”, a spus Keresztely Irma. Zonele cele mai afectate din judeţ de întreruperea studiilor după clasa a VIII-a sunt Baraolt, cu un procent de 21,3% abandon şi Sfântu-Gheorghe, cu un procent de 9,14%. Inspectoarea şefă a IŞJ a mai arătat că în rândul populaţiei române abandonul şcolar este mai mic, 98% dintre elevi îşi continuă studiile, în timp ce din rândul populaţiei maghiare decid să meargă mai departe un procent între 92-95% dintre elevi.

Bianca Stupu