În plin sezon al murăturilor şi proviziilor pentru la iarnă, încercăm să aflăm dacă merită să mai pui ceva pentru sezonul rece sau e mai rentabil să cumperi totul gata făcut

Anul acesta avem recoltă bogată, așadar marfa pe tarabele piețelor este multă și frumoasă. În ceea ce privește prețurile, și acestea sunt accesibile, iar gospodinele cară plase pline cu ardei, gogoșari și vinete. Apoi dacă treci printre blocuri, simți miros de zacuscă sau murături. Cât costă însă acest fel de pregătire pentru iarnă, cine mai face murături, gemuri, compot, și după ce rețete? Merită să ne mai pierdem timpul prin bucătărie, sau e mai rentabil dacă luăm totul gata făcut din magazine?

Prețul se negociază, dar nici prea ieftin să nu fie

În piață unele produse au început să se scumpească față de luna august. Astfel castraveții sunt la 2 lei, roșiile la 3 sau chiar 4 lei kilogramul, vinetele, gogoșarii și ardeii la 2,5-3 lei, iar varza între 1,3 și 2 lei, pe când în urmă cu o lună le găseam cu 50 de bani, 1 leu mai ieftine. Dar cei care în august au fost în concediu, cumpără în septembrie, și astfel cămările sunt umplute încet-încet cu suc de roșii, castraveți și gogoșari în oțet, zacuscă, murături, compoturi și gemuri.

Comercianții spun însă că marfa se cumpără greu, indiferent de prețuri, și asta pentru că oamenii nu au bani.

„Vine lumea, se uită, dar greu cumpără. Și nu mai cumpără ca în alți ani, cu sacii sau cu plasele de rafie, nu... Cumpără câte puțin din fiecare, cred că pun murături mai mult așa, din obișnuință, să aibă câteva borcănele acolo, de Sărbători, nu ca să le ajungă o iarnă întreagă”, ne-a spus o comerciantă, care susține că, de fapt, prețurile nu ar fi mai mari comparativ cu ani în urmă, ci puterea de cumpărare a oamenilor a scăzut. Femeia spune că cel mai prost s-au vândut roșiile în această perioadă, observându-se tendința gospodinelor de a renunța să mai facă bulion pentru iarnă, deoarece preferă să-l cumpere din magazin, atunci când au nevoie.

Un alt comerciant, venit de la Buzău, ne spune că are marfă arătoasă, dar degeaba: tot puțin se cumpără și după ce se negociază fiecare ban. Omul susține că piața din Covasna e mai scumpă decât cea din alte părți, și pentru asta are o teorie nouă: chiar dacă le place să negocieze, covăsnenii preferă totuși să cumpere mai scump, deoarece nu cred în calitatea mărfii ieftine.

„Dacă las prețul mai ieftin, oamenii nu cumpără, spunând că dacă e ieftin nu e bun. Dacă ridic prețul, le place marfa dar o consideră prea scumpă. Nicicum nu-i bine, așa că suntem nevoiți să ne luăm unii după alții la prețuri. Unde mai pui că fiecare își alege marfa, iar noi îi lăsăm să aleagă fiecare gogoșar sau roșie în parte, pe principiul că omul dă bani pe ele... Dar oricum, a scăzut vânzarea, asta e clar și e tot mai rău de la an la an”, ne spune bărbatul.

Unii aleg piețele din Brașov

În jurul Pieței din vecinătatea Gării CFR din Brașov vedem multe mașini cu numere de Covasna. Izabella și soțul ei, János, merg în fiecare an aici pentru a cumpăra cele necesare pentru zacuscă și murături. Cei doi spun că este rentabil pentru că aici prețurile sunt mai mici, iar marfa multă, așadar au de unde alege. „Am luat 10 kg de vinete cu 1,5 lei kilogramul, 10 kg de gogoșari cu 3 lei kilogramul, 10 de kapia cu 2 lei, 10 de ceapă cu 1,5 lei, și niște prune, tot cu 1,5 lei kilogramul. În rest, mărunțișuri, care îmi trebuie, cum ar fi țelină sau hrean. Am dat 1 leu pe o legătură de hrean” – spune Izabella, adăugând că pentru consumul zilnic cumpără legume și fructe din Sfântu Gheorghe, dar în sezonul murăturilor preferă să meargă la Brașov.

Rețete tradiționale

Anamaria, o tânără din Sfântu Gheorghe, ne-a povestit un lucru interesat legat de rețetele pentru murături.

„Mama pregătește murături după rețete mai noi, găsite pe internet, însă mie îmi place mai mult așa cum face bunica, așadar am apelat la caietul ei de aproape un secol, moștenit la rândul ei de la străbunica ei. Este interesant să vezi cum femeile de la începutul anilor 1900 adunau și scriau rețete, pe care apoi le respectau cu sfințenie. Eu zic că adevăratul gust autentic îl găsești dacă prepari gemuri, compot și murături respectând aceste rețete. E drept, e nevoie de mai mult timp și migală, gemurile, de exemplu, trebuie fierte multe ore, spre deosebire de rețetele moderne, unde folosești conservat și nu trebuie să stai atât de mult lângă oală. Eu aleg metoda tradițională, iar iarna, în preajma Crăciunului, mă bucur de gusturile copilăriei” – povestește femeia.

Alții nu se complică și iau totul de-a gata

Femeile foarte ocupate, sau cele care nu se pricep la gătit și treburi de bucătărie, aleg să cumpere totul din magazine. „Nu am nici timp, nici chef, și nici nu mă pricep la așa ceva. Nu spun că nu sunt mai bune murăturile sau gemurile făcute în casă, dar pentru mine sunt bune și cele din magazin. Economisesc timp și energie și nici nu cred că ieși mult mai ieftin dacă te complici să faci de toate. Mai face mama una, alta, îmi dă ea, dar de obicei cumpăr totul din magazin. Că o fi de import, asta e, legumele tot legume sunt, și din câte știu, fructele tot de la noi sunt importate de nemți, de exemplu, după care ajung sub formă de gemuri înapoi la noi, pe rafturile magazinelor” – ne-a declarat Ioana, contabilă.

Pe de altă parte, realitatea de pe rafturile magazinelor nu e nici ea prea optimistă: un borcănaș de dulceață de o calitate mai ridicată poate ajunge și la 10 lei, în vreme ce castraveții în oțet costă între 3 și 5 lei borcanul. Gogoșarii murați și feliați sunt și ei vreo 5 lei borcanul gata făcut, în vreme ce prețul pastei de tomate variază, în funcție de producător și mărime, de la 1 leu cutiuța la 6-7 lei borcanul.