Juriul a considerat că abordarea problemei identității ar putea accentua separarea între oameni, mai mult decât să o diminueze

Ministerul Culturii a făcut public săptămâna trecută raportul prin care informează care a fost motivația juriului în selecția celor patru orașe care își continuă cursa pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, precum și care au fost neajunsurile în cazul fiecărui oraș eliminat din competiție.

În ceea ce privește municipiul Sfântu Gheorghe, primul aspect negativ sesizat de juriul de specialitate în caietul de candidatură se referă la absența unui slogan ferm. În continuare, se precizează că juriul a apreciat abordarea pe verticală a proiectului, dar că nu rezultă foarte clar din prezentarea făcută de echipa i2021 care este contribuția fiecăreia dintre diferitele comunități ale orașului la implementarea programului.

De asemenea, în caietul de candidatură pregătit de Sfântu Gheorghe sunt însumate mai multe posibilități de dezvoltare a unor proiecte în domeniul teatral și de story-telling, pe care juriul le-a apreciat, însă acesta nu a putut să nu remarce faptul că echipa nu a dezvoltat mai mult subiectul și nu a conceput lista partenerilor internaționali pe care urmărea să îi implice în proiect, acesta fiind considerat drept punct slab în dimensiunea europeană a proiectului.

Cât privește tematica identității, se pare că juriul s-ar fi așteptat ca echipa să pună un accent mai puternic asupra ideii de împărtășire, de conlucrare. Mai clar, juriul a considerat că abordarea problemei identității ar putea accentua separarea între oameni, mai mult decât să o diminueze. Un exemplu în acest sens, cuprins în raport, se referă la Festivalul Artiștilor cu Dizabilități, propus de echipa i2021, care în opinia juraților nu este tocmai binevenit întrucât astfel de artiști preferă mai degrabă să se implice în festivaluri pentru a-și afirma talentul artistic și nu pentru a-și etala dizabilitățile.

Alte aspecte care nu au satisfăcut așteptările juriului se referă la strategiile de lărgire a publicului și la educația culturală făcută în școli, unde se pare că echipa i2021 nu a acordat suficientă atenție, precum și la îmbunătățirea sprijinului acordat industriilor creative și culturale.

Mai mult decât atât, juriul s-a temut că orașul nu va avea capacitatea necesară de a gestiona un proiect de asemenea anvergură. Din punctul acestuia de vedere, trecerea de la un buget anual de 1,5 milioane de euro, cât alocă orașul în mod obișnuit segmentului cultural, la 34 de milioane de euro ar fi presupus un efort uriaș și ar fi dus la probleme și consecințe greu de anticipat, cu toate că în raport se precizează că au fost și exemple pozitive de proiecte care dădeau speranța că un oraș atât de mic ar putea totuși să devină Capitală Europeană a Culturii.

Juriul a apreciat în mod deosebit faptul că regiunea are o componență etnică aparte, dată de procentul mare de reprezentanți ai unei etnii minoritare, care depășește în mod evident numărul populației de naționalitate română, însă a transmis ideea că proiectul nu pune destul accentul pe ideea de comunicare și împărtășire. „Juriul și-a exprimat îngrijorarea desprinsă din prezentare și din caietul de candidatură că respectiva candidatură s-a depus mai degrabă în numele unei singure etnii decât ca un proiect în care s-a mizat pe colaborare și comunicare”, se arată în raport, unde se mai precizează și faptul că dimensiunea europeană a proiectului nu a fost exploatată suficient, neluându-se în calcul și alte locuri din Europa cu o componență etnică asemănătoare cu care s-ar fi putut iniția un dialog pe tema identității.