Monica Niculescu și Hao-Ching Chan, învinse categoric în finala probei feminine de dublu la Wimbledon
Perechea formată din jucătoarea română de tenis Monica Niculescu și taiwaneza Hao-Ching Chan a fost învinsă fără drept de apel de cuplul rus Ekaterina Makarova/Elena Vesnina, cu 6-0, 6-0, sâmbătă, în finala probei feminine de dublu la Wimbledon, al treilea turneu de Mare Șlem al anului.
Niculescu și Chan, capi de serie numărul 9, au fost întrecute în doar 54 de minute de favoritele numărul doi ale probei. Finala a început foarte târziu, la 23,30 ora României, după finala masculină de dublu, care a avut cinci seturi.
Monica Niculescu a reușit cea mai mare performanță din cariera sa, egalând totodată cea mai bună performanță românească feminină la Wimbledon. În 1978, Virginia Ruzici juca și ea finala feminină de dublu, alături de iugoslava Mima Jausovec, cele două fiind învinse de australiencele Kerry Melville Reid/Wendy Turnbull, cu 4-6, 9-8 (10-8), 6-3.
Până acum, Monica (29 ani, 25 WTA la dublu) avea drept cel mai bun rezultat la dublu într-un Mare Șlem sferturile de finală, în 2010 la Roland Garros și în 2012 la Australian Open. La Wimbledon cel mai departe ajunsese în optimi la dublu.
Pentru performanța lor, Niculescu și Chan vor fi răsplătite cu un cec de 200.000 de lire sterline și cu 1.300 de puncte WTA. Învingătoarele s-au ales cu 400.000 de lire sterline și 2.000 de puncte.
Monica Niculescu are în palmares opt titluri la dublu, câștigate în 2009 la Budapesta (alături de rusoaica Alisa Kleibanova), în 2012 la Hobart (alături de Irina Begu), în 2014 la Shenzhen și Hobart (ambele împreună cu Klara Koukalova), în 2016 la Shenzhen (alături de americanca Vania King), la Washington (cu Yanina Wickmayer) și New Haven (împreună cu indiana Sania Mirza), în 2017 la Biel Bienne (alături de taiwaneza Su-Wei Hsieh). Monica a pierdut alte 14 finale de dublu, în afara celei de la Wimbledon.
La simplu, Niculescu a câștigat trei titluri, la Florianopolis în 2013, în 2014 la Guangzhou, în 2016 la Luxemburg, fiind învinsă în alte cinci finale, la Luxemburg (2011, 2012), Nottingham (2015), Seul (2016) și Hobart (2017).