ACTUALITATE 10 februarie 2017

Misterul mirosurilor neplăcute din Sfântu Gheorghe, dezlegat de APM

de Iulia Drăghici | 3042 vizualizări

Mirosurile neplăcute care au cuprins oraşul Sfântu Gheorghe în ultimul timp se produc în momentul când pe terenurile agricole de la Câmpu Frumos se împrăştie dejecţiile provenite de la fermele de păsări, transmite Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Covasna.

Pentru perioada 10 – 13 februarie, APM e notificată că se vor împrăştia din nou aceste tipuri de dejecţii, conform practicilor agricole. Reprezentanţii APM ţin să sublinieze, însă, că mirosul se simte doar în momentul când bate vântul dinspre Târgu Secuiesc. Aceştia spun că nici nu există soluţii şi că neplăcerea este un „preţ” pe care oamenii trebuie să îl plătească pentru a avea agricultură ecologică.

„Şi zilele trecute s-a simţit la nivelul oraşului un miros. (Administratorii fermelor de pui, Nr. 3 şi 7 - n.red.) ne-au notificat. Cine are experienţă a putut să îşi dea seama că mirosul nu e nici de canal, nici de altceva, ci un miros de gunoi de pasăre. Dacă aţi observat, mirosurile apăreau doar seara şi dimineaţa, când ei au putut să intre în teren, pentru că la jumătatea zilei, când era cald, nu era posibil. (...) Am fost notificaţi că în perioada 10 – 13 februarie  vor mai lucra. Sunt fenomene de scurtă durată, fără impact asupra sănătăţii. (...) Când împrăştii pe o suprafaţă de mii de tone, se formează un miros puternic. Acesta se simte mai ales când adie vântul dinspre Târgu Secuiesc către Sfântu Gheorghe. (...) Fermele, prin autorizaţie integrată de mediu, trebuie să aibă contracte(n.red. prin care să arate unde transportă deşeurile animaliere). Cele de păsări din Sfântu Gheorghe duc în zona Câmpu Frumos. (...) Dejecţiile uscate se transportă prin oraş, cu autocamioane de mare capacitate, acoperite.(...) Vrem să facem şi agricultură ecologică, dar nu ne place cum miroase?”, a declarat vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, directorul executiv al APM Covasna, Gheorghe Neagu.

Acesta a mai completat: „Conform practicilor agricole, acest gunoi trebuie împrăştiat. Cantitatea de gunoi fiind mare şi se împrăştie pe 300 de hectare, e normal să se simtă mirosul. (...) Sunt anumite perioade. Se împrăştie primăvara şi toamna, în perioade de fertilizare, potrivit bunelor practici agricole, deci nu se fac tot timpul anului. Aceste cantităţi de 1.000 – 2.000 de tone se strâng într-o perioadă de 5, 6 luni de zile”.

Platforma ecologică de stocare a dejecţiilor la Câmpu Frumos

Gheorghe Neagu a mai spus că administratorii acestor ferme de păsări vor pune în funcţiune din primăvară o platformă ecologică modernă, de stocare a dejecţiilor de păsări. Investiţia este una privată şi va costa peste 100.000 de euro, dar tot nu va rezolva problema mirosului, care se formează în momentul când se împrăştie dejecţiile.

„S-a mai făcut un lucru foarte bun pentru judeţul Covasna şi anume o rampă ecologică la Câmpu Frumos pentru dejecţiile animaliere de la fermele de pui. (...) Mulţi în ţară nu au acest tip de platformă ecologică, cu care s-au dotat ei. Este o platformă ecologică încadrată în normele europene. (...) Acum s-a turnat betonul. Încă nu este pusă în funcţiune, dar în primăvară va intra în funcţie. (....) Platforma va putea stoca circa 5 mii de tone de gunoi”, a spus Gheorghe Neagu.

Alte două asemenea platforme, coordonate la nivelul comunelor, se găsesc deja la Ozun şi Cernat. „Acolo lumea poate să ducă gunoiul, îl depozitează, spune cât a dus şi primăvara când începe campania agricolă se duce, îl ia de acolo şi îl duce pe câmpul lui”, a explicat directorul APM.

La începutul lunii februarie, autorităţile locale din Sfântu Gheorghe declarau că nu ştiau despre mirosurile neplăcute care îi deranjează pe locuitorii oraşului, că nu au fost sesizaţi, dar că vor face şi ei cercetări. De cealaltă parte, APM pare să fi avut răspunsul în tot acest timp.

Distribuie articolul:  
|

ACTUALITATE

De acelasi autor

Comentarii: 1

Adaugă comentariu
Livius, 11 februarie 2017
Si pana acum s-a facut agricultura ecologica dar fara miros. Ce avantaje au locuitorii? Niciuna. Doar agricultorii fiind mai ieftina fertilizarea. Dar pe noi acest lucru nu ne incalzeste vezi exemplu citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.