Chiar dacă e vorba de ani buni de acum încolo, autoritățile spun că au început demersurile pentru ca cetățenii să aibă gazul metan „la poartă”

Pe lângă comoditate și eficiență, existența gazului metan în zona Întorsurii Buzăului începe să fie văzută tot mai mult ca o necesitate, nu ca un lux. Prețul lemnelor crește pentru că oferta este tot mai puțină, centrala termică a orașului a cam dat rateuri, electricitatea este scumpă, iar modalitățile alternative de încălzire nu prea fac față în „Polul Frigului” din România. Așa că, oarecum inevitabil, ideea aducerii gazului metan în zonă a început să prindă „curaj”, chiar dacă e vorba despre o viziune pe termen mai degrabă mediu și lung. 

Cu toate că în anii trecuți se vorbea că e imposibil de adus gazul metan în zona Buzaielor, acum deja se concep soluții, se fac planuri, au loc interpelări pe la ministere și se conturează noi programe naționale, în care să fie cuprinsă și zona Întorsurii Buzăului, dar și localitățile învecinate, Sita Buzăului, Barcani și inclusiv Vama Buzăului în rândul celor care în anii viitori vor beneficia de gaz metan. 

Demersuri se fac deopotrivă de la nivel Parlamentar, unde Întorsura Buzăului are doi reprezentanți, dar și de la nivel local, după cum ne-au declarat autoritățile.  

Pădurea trebuie protejată  

De fapt, problema cea mai stringentă este cea a lemnului, o resursă naturală finită, a cărei dispariție ar putea costa mult omenirea. Tocmai de aceea se caută soluții pentru a limita consumul, pe cât posibil, spune senatorul PMP, Gheorghe Baciu. 

„Prețul cel mai mic va rămâne tot lemnul. Dar dacă ne gândim în viitor, cred că trebuie pusă puțină frână la tăierile abuzive și de alt fel. Mai ales la exportul de masă lemnoasă neprelucrată, pentru străinătate. (...) Nu degeaba vedem atâtea dealuri defrișate și eroziunile care au început. Nu e bine. Oricum, cineva va pune frână aici. În momentul în care nu se va mai exploata, sigur că aprovizionarea cu lemn de foc va fi mult mai dificilă și la noi la munte. E normal că vom apela la încălzire pe gaz sau, mă rog, la alte soluții alternative”, a punctat acesta. 

La Întorsura via Săcele 

Așa că, acum se fac pași înspre aducerea gazului în zona Buzaielor, ne-a mai spus senatorul, care a punctat să se dorește chiar construirea unei stații de presiune la Întorsura Buzăului, de unde să plece cu ramificații spre fiecare localitate din zonă.  

„Una din vizitele cu care merg astăzi la minister se leagă și de acest subiect. Chiar se lucrează la un plan concret de dezvoltare a rețelelor principale de gaz, unde trebuie să se aducă alimentarea în localități și apoi distribuția. La noi racordul se face de undeva de la Săcele, să aducem conducta încoace pe ruta Tărlungeni, Budila, Teliu, Întorsura, Vama, Barcani, Sita și probabil, peste deal și Valea Mare. Să vedem cum va fi. (...) Există în intenția noastră (n.red. acest plan) și cu oamenii pe care îi avem și prin faptul că încă suntem la Guvernare ne aduce un plus de posibilitate de a racorda. Bineînțeles că este o chestiune mai de durată și în prima fază se va pleca de la studii de fezabilitate, care nu ar fi așa greu de făcut și apoi se va trece concret la execuție, cu proiect, cu tot ce trebuie. (...) Eu, personal, sunt foarte mulțumit dacă în planul mare pe care îl face Guvernul, că se mizează mult și pe fonduri europene, va fi prins și tronsonul de care vorbeam, Săcele – Întorsura Buzăului, ca stație de destinație, iar apoi fiecare să își facă distribuția cum trebuie”, ne-a explicat luni Gheorghe Baciu.  

Să luăm exemplu de la Ungaria 

Senatorul dă chiar exemplul Ungariei, un stat care deși nu are resurse naturale câte are România, a reușit să racordeze majoritatea populației la rețeaua de gaz. 

„Această chestiune a fost una din problemele pe care partidul meu și le-a pus în program și au fost preluate la ora actuală și de Guvernul Orban. Se merge pe ideea că trebuie făcut un program bine definit, să ne apropiem de 60 – 70% din locuințele țării racordate la rețeaua de gaz. La ora actuală în România nu avem decât 30 și ceva la sută racordați la gaz metan, deși avem destule zăcăminte. Noi nu suntem racordați, în timp ce Ungaria, care nu are niciun metru cub de gaz în subsoluri, are undeva  la 75 – 80% racordare la locuințele cetățenilor”, ne-a spus parlamentarul. 

Va fi un demers lung, „dar principalul este să pornim”, a mai spus senatorul, care a vorbit despre exproprieri și alți pași care vor necesita timp și bani. 

„Dar fiecare primar va fi interesat să își rezolve problemele pe teritoriul său administrativ”, a mai punctat Gheorghe Baciu.

Și Primăria Întorsura Buzăului caută soluții 

Zis și făcut! Doar că în paralel, primarul din Întorsura Buzăului spune că la rândul său desfășoară o serie de demersuri pentru a porni acest proiect și că, de fapt, alții sunt cei care vor să profite de pe urma muncii depuse de autoritatea locală. 

„Toți discută și își dau cu părerea despre această chestiune importantă. Sâmbătă m-am întâlnit cu directorul de la DistriGaz. Sunt două soluții: să facem din banii noștri sau să o facem cu sprijin de la Guvern. Dar sprijinul de la Guvern vine doar înspre stațiuni turistice. Iar dintre toate localitățile din depresiunea Buzaielor, singura este Vama – stațiune turistică de interes local. Am luat legătura cu primarul de la Vama Buzăului, este și el interesat. Mai trebuie discutată problema cu primarul de la Sita și de la Barcani, să îi prind și pe ei. Ideea este că da, susțin acest demers, mă voi implica și sper să o și scot la capăt”, ne-a declarat și primarul Leca Băncilă. 

Demers așteptat de cetățeni 

Chiar dacă sunt și pesimiști în rândul cetățenilor, care vorbesc, poate pe bună dreptate, de costuri ridicate de branșare, facturi mari și reticență, sunt și optimiști care așteaptă implementarea proiectului care să aducă gazul metan mai aproape de întorsureni, deși nu prea mai au încredere în promisiunile autorităților. 

„Cred că toți ne dorim să avem gaz metan la Întorsura Buzăului, ar fi un lucru bun. Însă nu cred că autorităţile sau cei de care ţine acest demers vor face ceva prea curând în privința asta. Ar fi un lucru bun pentru întreaga comunitate, am reuşi să ne ridicăm şi noi la alte standarde, ar fi altceva”, este de părere Ioana Suciu, casnică, mamă a doi copii. 

Cătălin Morar, fost consilier județean, actualmente angajat al Gărzii Forestiere Braşov, spune că demersuri în acest sens au mai existat, însă nu s-a concretizat nimic până acum.

„Au mai existat demersuri care, din păcate, nu s-au concretizat. Consider că patru ani ar fi de ajuns (n. red. pentru aducerea gazului metan în zonă) în măsura în care şi Guvernul s-ar implica. Patru ani ar fi de ajuns în cazul în care ar fi promovate mai multe proiecte în direcţia asta la nivel naţional. Aş merge pe o garanţie să zic de opt ani, în cazul în care la nivel naţional nu ar exista o strategie şi o implementare tocmai eficientă", spune acesta.

Delăsare și lipsă de interes 

Senatorul Gheorghe Baciu, fost primar al orașului Întorsura Buzăului, spune și el că în trecut au mai fost discuții de racordare la rețeaua de gaz a localității, dar că acestea nu s-au concretizat din delăsare, lipsă  de interes și pentru că era temerea că cetățenii nu vor accesa acest serviciu. 

„Probabil era și o anumită teamă că nu o să fie  suficienți cetățeni care să se racordeze. Îmi aduc aminte de când eram eu primar că se cereau liste, multe alte lucruri. Până la urmă cei de la județ nu au arătat prea mult interes vizavi de racordarea Buzaielor la rețeaua de gaz metan, timp în care Prejmerul a făcut racordarea și acum fiecare gospodărie are. Știu cazuri concrete de oameni care anul ăsta nu au băgat un gătej de lemn în foc. S-au încălzit doar cu centrala mică de pe perete și nu au fost costuri foarte mari. Eu zic că se poate. Dar a fost și un fel de delăsare specifică a administrațiilor publice locale, dar și județene, care nu se bagă chiar în proiecte mari cu toată insistența și acceptă prea ușor un răspuns „nu se poate acum, lasă că vedem mai târziu”. În orice caz, noi amândoi, și deputatul Teacă și eu, am intervenit. Am plecat de la întrebări și interpelări, obligând miniștri să ne răspundă, deci avem drum croit spre master planul de gazeificare și alimentare cu gaz metan a localităților din România”, a ținut să precizeze senatorul PMP. 

Discuția în spațiul public a pornit de la liceeni 

Și în rândul elevilor de liceu, viitorii adulți ai zonei, se discută această posibilitate. Tinerii sunt de părere că într-adevăr soluția ar fi benefică zonei. 

„Gazul metan ar fi o binecuvântare pentru Întorsura, ba chiar pentru toată zona Buzaielor, deoarece nu am mai fi nevoiți să utilizăm buteliile care se consumă repede și costă mult. Dacă am avea gaz metan în zonă s-ar rezolva și alte probleme din zonă, precum căldura și apa caldă care dau bătăi de cap întorsurenilor de ceva vreme. În acest mod, problema izolării geografice ar fi mult mai mică, crescând în același timp și calitatea vieții în zonă”, spune David Uşurelu, elev la Liceul Teoretic „Mircea Eliade”, cel care a și ridicat subiectul în timpul unei dezbateri susținute de senatorul Gheorghe Baciu în cadrul proiectului „Școli - ambasador ale Parlamentului European”, la finele lunii ianuarie a.c.. 

Acesta a fost și momentul în care senatorul PMP a afirmat public faptul că există demersuri pentru a aduce gazul metan în zonă. 

„Este nevoie de conlucrare. Am făcut câteva amendamente la buget. În primul rând, înfiinţarea alimentării cu gaz metan a zonei, asta înseamnă Întorsura, Sita, Barcani, Vama şi poate, de ce nu, în continuare prin Sărămaș înspre Valea Mare (...). Am vorbit cu un secretar de stat de la cabinetul primului ministru Orban şi i-am cerut să ne ajute. Eu aștept acum să reluăm activităţile în Plenul Senatului şi voi face câteva deplasări atât la Mediaş, cât şi la Bucureşti, la ministerele de specialitate. Sper să pornim proiectarea. Asta înseamnă ca în câţiva ani de acum încolo să avem gaz metan la poartă. Ar fi un lucru bun”, spunea atunci, în fața elevilor, senatorul. 

Deocamdată, oamenilor din depresiunea Buzaielor le rămâne speranța că se vor putea bucura de un nou serviciu, de care alții beneficiază de ani buni. Dacă nu rămân doar promisiuni electorale și dacă nu dă „norocul” de vreo firmă ca cea care a încercat modernizarea rețelei de apă și canalizare, perspectiva ar putea fi una interesantă. 

Iulia Drăghici – Taraș 

David Leonard Bularca