Ministrul Sănătății: „Suntem într-un moment important pentru Brașov, Covasna și Harghita”
Nelu Tătaru a adus la Brașov vești despre viitorul Spital Regional
Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru a vorbit joi, la Brașov, despre faptul că avansează planul de construire a Spitalului Regional, ocazie cu care a punctat că de acesta vor beneficia și pacienți din județele vecine, Covasna și Harghita. Managerul Spitalului Județean de Urgență din Sfântu Gheorghe, András-Nagy Róbert a spus că este nu doar binevenit, ci și foarte necesar acest demers. Viitorul spital regional va trebui să fie superior nu neapărat în ceea ce privește capacitatea de spitalizare, ci mai degrabă în aparaturi, personal medical și inovație, a subliniat managerul SJU Covasna. Totodată, acesta a precizat și că odată cu viitorul spital ar trebui să ia naștere și un sistem de colaborare și mai atent pus la punct, astfel încât să fie și mai clar ce cazuri și ce pacienți trebuie direcționați la centrul medical regional.
Vizita de joi a ministrului Sănătății de la Brașov s-a încheiat la locația viitorului Spital Regional din Brașov, de care, au subliniat în repetate rânduri autoritățile, vor beneficia și pacienții din Covasna și Harghita.
„În acest sprijin a venit și punerea în transparență a unui ordin de Ministru, care face delimitarea teritorială în contextul unităților medicale de urgență, a județelor care corespund în regiunea centru. Astfel, se identifică în acest ordin de ministru, pus în transparență delimitarea teritorială a județelor Harghita, Covasna, arondate Centrului Universitar Brașov. Avem deci, actul de naștere oficial, ca să spunem așa, care deocamdată se află în (n.red. procedură de ) transparență a viitorului Spital regional de urgență, actul de la care se pleacă pentru un studiu de fezabilitate. În acest moment nu avem, să spunem, un nivel zero. S-a început acest studiu de fezabilitate, dar noi sperăm ca el să decurgă și să aibă un parcurs rapid, astfel încât să ajungem la celelalte etape, de proiect tehnic, achiziții, execuție și construcție într-un final. Este un spital care este absolut necesar brașovenilor, este un spital care este absolut necesar celor din Harghita și Covasna, știind că și în acest moment pacienți din Harghita și Covasna vin la spitalele din Brașov și este încă un spital regional necesar României. (...) Suntem într-un moment important pentru Brașov, suntem într-un moment important pentru Harghita și Covasna, suntem într-un moment important pentru ce înseamnă asistența medicală spitalicească în România”, a spus joi, într-o conferință de presă, ministrul Nelu Tătaru.
Acesta a precizat și că Spitalul Regional va fi construit ca urmare a unui parteneriat public-privat, între Ministerul Sănătății, Consiliul Județean, Consiliul Municipal Brașov și un partener privat pe care Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare îl va identifica.
Spitalul Regional nu e suficient
Faptul că planul construirii unui Spital Regional înaintează a fost apreciat și de managerul Spitalului Județean de Urgență din Sfântu Gheorghe. Totuși, acesta a punctat că înainte de a avea o clădire, va trebui să existe un sistem de funcționare și colaborare foarte bine pus la punct.
„Și eu susțin ideea unui spital regional, dar mai înainte de a ajunge la ideea de spital regional, eu cred că ar trebui reglementate „la sânge” căile pacienților. Dau exemplul neurochirurgiei: dacă este un accident și este o traumă și este nevoie de o intervenție chirurgicală, atunci colegii mei de la urgență, medicii specialiști, se milogesc să accepte cineva transferul. Chestiunile acestea ar trebui să fie reglementate. Nu doar pe parte de neurochirurgie, ci în general. Raționamentul spitalelor regionale ar trebui să fie unul și același: adică să fie un spital „crema, cremelor”. Ca strategie de dezvoltare, un spital regional trebuie să concentreze resursele financiare, umane, aparatura cea mai nouă, inovațiile, să fie acolo”, a spus, pentru Observatorul de Covasna, managerul Spitalului Județean, precizând că sistemul trebuie să fie construit pe trepte, în vârf să fie spitalul regional, iar acesta să fie urmat de spitalele județene și mai apoi orășenești, de exemplu.
În acest context, András-Nagy Róbert a punctat că de fapt sistemul sanitar are nevoie nu doar de asemenea centre regionale de excelență, ci mai ales de centre de tratament și recuperare, care să fie soluții la îndemână pentru pacienții externați, dar care mai au nevoie de ajutor specializat pentru recuperarea completă.
Ideea vine în urma experienței date de COVID-19, care, în lipsa unor astfel de centre de sprijin, pacienții cronici și nu numai, au avut de suferit.
Și ministrul Tătaru a vorbit despre faptul că toate aceste noi investiții, printre care și Spitalul Regional, trebuie să fie realizate în contextul unui masterplan care să urmărească pe parcursul următorilor ani „construirea de infrastructură spitalicească, dar și adaptarea asistenței medicale la scăderea numărului de internări și a numărului de paturi pe acuți, transformarea lor în paturi de internare de zi, în paturi de internare de lungă durată pentru patologiile cronice acutizate, cu evoluție nefavorabilă, precum și pentru paliație”.
În februarie anul trecut, între autoritățile covăsnene și cele brașovene au existat discuții despre inițierea unui parteneriat pentru construirea Spitalului Regional, însă până acum nu au fost oficializate.
Potrivit Ordinului de Ministru, publicat în secțiunea de Transparență Decizională pe site-ul Ministerului Sănătății, „la data de 1 noiembrie 2018 a fost stabilită structura viitorului Spital Regional din Brașov. Acesta va fi construit pe o suprafață de 11,45 ha și va avea o structură de 849 paturi pentru spitalizare continuă și 64 pentru spitalizare de zi. Spitalul va fi organizat în centre multifuncționale și va avea capacitatea de a trata pacienții în toate specialitățile medicale importante. În data de 6 februarie 2019 Consiliul Local al municipiului Brașov, a ratificat în ședința extraordinară un acord cu BERD, prin care acordă municipiului Brașov o sumă de 2,5 milioane de euro nerambursabilă, la care vor fi adăugați 250.000 de euro, cota de cofinanțare de la bugetul local. Banii din cadrul acordului au destinație pentru toate studiile și documentațiile necesare acestui proiect, care va fi realizat în parteneriat public-privat”.
Foto arhivă