ACTUALITATE 29 decembrie 2015

Mii de revoluţionari vor încasa indemnizaţii de până la 4.500 de lei pe lună! Printre ei – parlamentari, actori, cântăreţi şi lideri ai lumii interlope

de Covasna Media | 1849 vizualizări

După 26 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, statul român a redeschis conducta cu bani publici pentru o serie de revoluţionari controversaţi, introduşi, mai nou, sub titulatura de „luptători cu rol determinant”. Pe lista celor care vor încasa indemnizaţii lunare se află parlamentari, actori, cântăreţi, sportivi, dar şi personaje din lumea interlopă.

Peste 2.700 de revoluţionari vor primi certificate cu titlu de „luptători cu rol determinant” în timpul evenimentelor din decembrie 1989 şi vor încasa, din bani publici, indemnizaţii lunare cuprinse între 2.600 şi 4.500 de lei pe lună. Asta în condiţiile în care un veteran de război este răsplătit cu 135 de lei lunar, iar salariul unui profesor debutant abia depăşeşte 1.200 de lei.

Totul vine ca urmare a unei Ordonanţe de Urgenţă emise în decembrie 2014 de Guvernul Ponta, prin care s-a hotărât o nouă rundă de verificări în rândul revoluţionarilor şi instituirea unui nou tip de indemnizaţie. Verificările s-au făcut, însă, cu îngăduinţă şi printre beneficiari se numără, şi de această dată, persoane a căror contribuţie la Revoluţia din 1989 este cel puţin îndoielnică.

Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor (SSPR), instituţia care a analizat dosarele, a anunţat lista celor admişi în trei tranşe: prima, cuprinzând 505 „luptători cu rol determinant”, a fost făcută publică în vara acestui an şi oficializată în luna septembrie printr-un decret semnat de preşedintele Klaus Iohannis. Această listă cuprinde nume grele precum Alexandru Arşinel (actor), Răzvan Theodorescu (academician, fost ministru şi senator), Gelu Voican Voiculescu (fost vicepremier şi senator), Dorel Vişan (actor), Grigore Zanc (fost senator şi ministru).

La mâna lui Iohannis

Între timp, s-au mai întocmit două liste: prima, cu 783 de revoluţionari admişi, a plecat către Cotroceni şi aşteaptă ca preşedintele să le confere, prin decret, titlul de „luptători cu rol determinant”, iar a doua cuprinde 1.494 de persoane şi aşteaptă avizul Comisiei Parlamentare a Revoluţionarilor. Printre cei admişi se află: Eugen Nicolicea (deputat UNPR), Radu Berceanu (fost senator şi ministru), Victor Socaciu (fost deputat), Bogdan Niculescu Duvăz (deputat PSD), Vasile Ion (fost deputat), Cazimir Ionescu (fost senator), Helmuth Duckadam (fost fotbalist), Metin Cerchez (fost deputat), Ioan Dichiseanu (actor), Romeo Raicu (fost deputat), Cristian George Sefer (deputat UNPR).

Aproape 7.000 de euro, plăţi retroactive

Cu toţii vor încasa indemnizaţii calculate prin aplicarea unui coeficient de 1,1 din salariul mediu brut pe economie. În prezent, valoarea acestuia este 2.415 lei, ceea ce înseamnă că indemnizaţia lunară se ridică la 2.656 de lei (2,415 x 1,1). Acest mod de calcul asigură creşterea permanentă a indemnizaţiilor pe care le încasează revoluţionarii, deoarece salariul mediu brut sporeşte în fiecare an. Comisia Naţională de Prognoză estimează că, în 2016, acesta va ajunge la 2.681 de lei. Prin urmare, indemnizaţiile revoluţionarilor vor creşte şi ele, „luptătorii” urmând să încaseze 2.949 de lei în fiecare lună. Întrucât legea produce efecte începând cu 1 ianuarie 2015, iar revoluţionarii vor intra în plată abia după eliberarea brevetelor semnate de preşedintele Klaus Iohannis, aceştia vor încasa retroactiv drepturile pentru tot anul: peste 30.000 de lei bani grămadă (aproximativ 7.000 de euro)!

Beneficiile revoluţionarilor nu se rezumă doar la această indemnizaţie. Conform legii, aceştia au dreptul la transport gratuit, terenuri şi scutiri de impozite, precum şi la o a doua indemnizaţie acordată ca un supliment la pensia pentru limită de vârstă. Aceasta se acordă tuturor revoluţionarilor pensionaţi, inclusiv „luptătorilor remarcaţi pentru fapte deosebite”, al căror număr depăşeşte 10.000. Calculată prin aplicarea unui coeficient de 0,6 din salariul mediu brut pe economie, indemnizaţia suplimentară se va ridica, în 2016, la peste 1.600 de lei. Astfel, un „luptător cu rol determinant” pensionat la limită de vârstă va încasa în total peste 4.500 de lei în fiecare lună!

Luptătorul Nicolicea: „Ne-am asumat riscuri”

Conform declaraţiei de avere, deputatul Eugen Nicolicea (UNPR) deţine trei case, trei maşini, o barcă cu motor şi depozite bancare de peste 80.000 de euro, însă asta nu l-a împiedicat să solicite un nou certificat de revoluţionar, cu tot cu indemnizaţia aferentă. „E vorba de recunoaşterea faptului că nu am stat, ca alţii, să dorm în timpul Revoluţiei. Până acum n-am beneficiat de niciun drept, pentru că m-a preocupat exclusiv recunoaşterea onorifică. Nici acum nu mă interesează banii, dar până la urmă e treaba mea ce-o să fac cu ei. Sunt proprietatea mea”, a declarat Nicolicea. Întrebat dacă indemnizaţiile de revoluţionar suportate din banii contribuabililor nu sunt prea consistente, deputatul UNPR a răspuns arogant: „Mare parte din contribuabili ar fi rămas şi acum cu Ceauşescu. Noi ne-am asumat nişte riscuri când am ieşit la Revoluţie“.

Fost senator şi ministru, Radu Berceanu spune că indemnizaţia de revoluţionar îi mai reduce din amărăciunea de a avea o pensie nejustificat de mică: „Eu am făcut Facultatea de Construcţii Aerospaţiale, care era una dintre cele mai grele, şi am lucrat la întreprinderea de avioane câţiva ani. Apoi am fost 23 de ani parlamentar, dar în general vicepreşedintele Camerei şi vicepreşedintele Senatului, iar când n-am fost în Parlament, am fost ministru. Şi după chestiunea asta am 2.380 de lei pensie. Aşa că indemnizaţia de care vorbiţi depinde cum o priveşti şi de unde“. Radu Berceanu omite să precizeze că, pe lângă pensie, activitatea sa din ultimii 26 de ani i-a permis să acumuleze o avere de ordinul milioanelor de euro (casă la Snagov şi apartament în Palma de Mallorca, maşini de lux, bijuterii, depozite bancare).

E greu de stabilit cât de determinant a fost rolul pe care personaje precum Berceanu sau Nicolicea l-au avut în timpul Revoluţiei, astfel încât să fie răsplătiţi din bani publici. Ce ştim cu siguranţă este că la Craiova şi Turnu Severin (oraşele în care se aflau în decembrie 1989) nu s-a ieşit în stradă înainte de 22 decembrie, când Nicolae şi Elena Ceauşescu fugeau cu elicopterul din Comitetul Central. Mai mult, pe 20 decembrie 1989, de la Fabrica de Avioane din Craiova, unde lucra şi Radu Berceanu, pleca spre vestul ţării un detaşament de muncitori înarmaţi cu ciomege, tocmiţi să-i pună la punct pe „huliganii din Timişoara“ care se răsculaseră împotriva regimului. După 22 decembrie, craiovenii au intrat în isteria luptei cu teroriştii şi 19 oameni şi-au pierdut viaţa. „Sunt locuri în care nu s-a tras nici cu praştia, pe când la Craiova au murit oameni. Iar eu apar pe imagini în balconul Judeţenei de Partid pe 22 decembrie, mă puteţi vedea acolo“, se justifică Berceanu.

În schimb, la Turnu Severin n-a murit nimeni şi a fost, în general, linişte. Şi înainte, şi după 22 decembrie 1989. Eugen Nicolicea nu poate să explice prea clar în ce a constat participarea sa la Revoluţie, dar se recomandă drept un vechi opozant al regimului comunist, cu toate că socrul fratelui său era însăşi prim-secretarul judeţului. „Dacă vă interesează, aflaţi că au existat nişte fotografii făcute de Securitate, iar eu sunt fotografiat acolo unde sunt. Unii au avut activitate înainte de 15 decembrie 1989, iar eu mă număr printre ei. Nu stau acum să mai comentez, dar puteţi afla din dosar”, se împăunează Nicolicea.

Dosarele revoluţionarilor se află, însă, la SSPR, iar secretarul de stat Adrian Sanda refuză să le pună la dispoziţie, deşi pe baza lor se acordă indemnizaţii din bani publici. „Legea prelucrării datelor cu caracter personal mă împiedică să fac publice aceste dosare. Mie mi-ar plăcea să le pun la dispoziţie, să vadă lumea ce a făcut fiecare în timpul Revoluţiei, dar deocamdată nu se poate”, afirmă Adrian Sanda.

Recunoştinţă pentru puşcăriaşi şi interlopi

Printre revoluţionarii care au trecut de această ultimă verificare a dosarelor se află şi braşoveanul Constantin Grancea, unul dintre cele mai scandaloase cazuri de impostură din rândul acestei bresle. În decembrie 1989, Grancea era în închisoare (condamnat pentru furt de benzină încă din luna august a acelui an), iar documentele oficiale arată că s-a eliberat abia pe 22 ianuarie 1990. În ciuda acestor evidenţe, Constantin Grancea a susţinut că a participat la Revoluţie şi chiar a reuşit să obţină certificat de revoluţionar. Acum, numele său se află din nou pe lista celor admişi şi va ajunge pe masa preşedintelui Klaus Iohannis pentru acordarea titlului de luptător cu rol determinant, urmând să încaseze indemnizaţie din bani publici. Pe lista revoluţionarilor admişi se află şi Aurel Iamandi, zis Aurică „Papuaşul”, unul dintre liderii lumii interlope din Bucureştiul anilor ’90. „Papuaşul” ar fi participat la Revoluţie în Bucureşti.

(adevarul.ro)

Distribuie articolul:  
|

ACTUALITATE

De acelasi autor

Comentarii: 3

Adaugă comentariu
marian, 9 februarie 2017
Cand se va trimite urmatoarele liste la presedonte pentru rev. cu rol determinat ?
Daniel M, 13 octombrie 2016
Bună ziua. IndemnizatiA de revolutionar ramie după moarte la soție? Sau primeste ceva?.
Tudorel Teodorescu, 4 ianuarie 2016
Dar la noi, revoluționarii răniți, cu grade de invaliditate care petrecem mai mult timp prin spitale decât cu familiile s-a mai gândit cineva? Indemnizațiile noastre nu au mai crescut din 2010 citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.