7 aprilie 2016, pe la prânz. La covrigăria de la Șugaș, în apropierea ferestruicii unde se plătește și se ridică produsele calde, e un copil. Nu cumpără. Întinde mâna spre o clientă. Când îl pozez, se uită la mine cu cea mai dezarmantă și inocentă privire pe care am văzut-o la un cerșetor. Ca el, mai sunt cel puțin 10 la Sfântu Gheorghe. Copii fără copilărie, veniți cu părinții să strângă bani pentru familie. De unde sunt acești micuți, ce pot face autoritățile și ce speranțe sunt pentru educarea lor în satul de unde provin cei mai mulți, în rândurile de mai jos.

Cu copilul la cerșit

Ca și în cazul adulților, și cerșetoria copiilor e un fenomen răspândit mai ales la Sfântu Gheorghe. „În alte localități din Covasna nu există acest fenomen, al copiilor care cerșesc. Au fost poate un caz sau două la Târgu Secuiesc“, îmi spune directorul general adjunct pe probleme sociale din cadrul DGASPC Covasna, Szász Katalin Melinda.

„În majoritatea cazurilor copiii sunt cu părinții, ca să cerșească“, spune șeful Poliției Locale Sfântu Gheorghe, Hadnagy István. Uneori, copilul care însoțește mama e prea mic ca să umble. E cazul unei femei care îmi zice că are 22 de ani, e din Sfântu Gheorghe și a venit cu bebelușul la colțul unui magazin de pe strada Şcolii. De multe ori, cerșetoarele care vin cu copiii în brațe au 16 sau 17 ani. Copii care cerșesc cu alți copii.

Unii dintre copiii mai mari sunt trimiși de părinți să cerșească în altă parte, după cum spune Szász: „Vin cu părinții la Sfântu Gheorghe și sunt trimiși să cerșească, băieții cerșesc în altă parte, seara se reîntâlnesc și merg înapoi, în Hetea“. Pentru că, firește, ca majoritatea cerșetorilor adulți pe care-i însoțesc, și minoriii  sunt din acest sat al comunei Vâlcele. „De obicei ei nu sunt copii de pe teritoriul municipiului, sunt cunoscuți din localitatea Hetea. Din păcate tot ei sunt, să zic între ghilimele, «recidiviști»“, spune reprezentantul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului.

De la cerșetorie la violență, doar un pas

„Pericolul acestui gen de fapte, deosebit de grav, este că se învață pe stradă. Copiii capătă obiceiul traiului din aceste practici“, îmi spune șeful IPJ Covasna, Silviu Stoenescu. O viață începută la cerșit poate continua pe o pantă descendentă, după cum explică Stoenescu: „Copiii învățați pe stradă își pierd deprinderile sociale sănătoase de a urma cursurile unei școli. La un moment dat, când nu mai merge cerșetoria, obțin cele necesare traiului prin spargeri și furturi. De la cerșetorie până la infracțiuni cu violență nu e decât un mic pas“.

Între 10 și 25 de copii, la Centrul de Primire

Ce face Poliția pentru a împiedica acest fenomen? „Sancționăm părinții, facem dosare pentru rele tratamente. Relele tratamente reprezintă orice acțiune care împiedică dezvoltarea psihico-fizică a copilului. Dacă îl trimiți să cerșească, îi creezi comportament antisocial“, spune Stoenescu. „Am demarat mai multe acțiuni de prevenire, prin Biroul de prevenire a Criminalității IPJ, Biroul Ordine Publică. Colaborăm cu Autoritatea Tutelară din cadrul Primăriei și cu DGSAPC“, adaugă reprezentantul Poliției Române în județ.

Reprezentantul Poliței Locale îmi spune că se aplică și în acest caz amenzi, pentru părinți, acestea variind de la 100 la 500 de lei. Apoi, dacă micuții sunt găsiți cerșind separat de părinții lor, sunt duși la Centrul de Primire în Regim de Urgenţă din Sfântu Gheorghe, care aparține de de DGSAPC. „După aceea Protecția Copilului poate să ia alte măsuri“, adaugă Hadnagy. „Nu ajung în sistemul de protecție a copilului“, îmi spune Szász Katalin. „Sunt foarte multe cazuri când părinții sunt anunțați și vin după ei. Au fost și cazuri izolate când erau în grija altora și a venit după ei altă rudă“, adaugă ea.

„Anul trecut am avut 25 de minori pe care i-am dus la centrul de primire Centrul de Primire în Regim de Urgenţă“, îmi spune Hadnagy. „Nu am datele centralizate pentru că, la nivel de Direcție, avem doar datele copiilor care sunt dați în plasament. Anual vorbim de 10 și ceva cazuri de copii ajunși la centrul de primire după ce au cerșit“, zice Szász.

O vizită în „țigănia“ din Hetea

La Hetea ajungi pe un drum de pământ. După ce treci de școală și de câteva case izolate, intri în comunitatea pe care unii o numesc „țigănie“. Cu ajutorul unor profesoare de la școala satului, sunt introdus în comunitate. Un bărbat îmi prezintă locul, apoi i se alătură și bulibașa, care locuiește într-o casă cu puțin mai arătoasă decât a majorității consătenilor săi. Toți cu care vorbesc îmi spun despre sărăcie și despre părinți care merg la cules de lemne și rădăcini pentru foc, din pădure. Sau, mai ales femeile, la vândut de leurdă, urzici și alte plante, la Sfântu Gheorghe. O pungă de leurdă costă trei lei, trei pungi, cinci lei. Comerțul ambulant e interzis dacă nu ai autorizație, așa că vânzătoarele fug adesea, ca să se ascundă de Poliția Locală și de reprezentanții pieței.

„Sunt doar câteva familii care cerșesc la noi din sat. Cam 20 de oameni“, îmi spune bulibașa și mă duce la locuința uneia dintre ele. Sunt 10 în familie, doi adulți și opt minori. Acasă am prins doar trei copii, printre care cel mai mare, o adolescentă de 14 ani. „Mai mergem cu mături, le vindem prin sat, prin Sfântu, în fiecare săptămână. Mergem și cu leurdă și urzici. Ne mai prinde poliția“, îmi spune fata.

- Când nu puteți vinde, ce faceți?

Fata ezită, moment în care bulibașa strigă:

- Cerșesc. După care adolescenta îmi confirmă. Spune că au fost duși „de-atâta ori“ la centrul pentru copii, unde au stat și două zile.

- Și cum era la centru?

- Plângeam.

Părăsesc bordeiul, cu îndoiala dacă fata mi-a spus tot adevărul. Dar și cu certitudinea că astfel de experiențe, cum este cea pe care mi-a povestit-o, sunt caracteristice pentru numeroși copii care merg la cerșit.

Fiecare copil la grădiniță

Există și speranțe pentru acești copii. Din 2010, în satul vâlcelean Araci a fost implementat programul, pe atunci pilot, Fiecare Copil la Grădiniță, de la Asociația Ovidiu Ro. Viceprimarul Nicolae Cucu a fost dintre cei care au contactat Ovidiu Ro, pentru ca grădinița din Araci să fie inclusă în program, alături de alte 12 grădiniție din România. În 2011, în program a intrat și grădinița din Hetea. Familiile au primit tichete sociale lunare de 50 de lei, cu condiția prezenței copiilor în unitatea de învățământ. După ce Ovidiu Ro a depus un proiect de lege pentru ca Fiecare Copil în Grădiniță să devină un program național, proiectul a fost adoptat de Parlament. Astfel că, din februarie 2016, statul sprijină cu 50 de lei copiii din familiile cele mai sărace să meargă la grădiniță. Familiile eligibile sunt în prezent cele defavorizate, care au un venit pe membru de familie mai mic de 284 de lei", după cum mi-a declarat reprezentanta Ovidiu Ro, Irina Dobriță.

„Măcar 50 de bani“

„În grădinița din Hetea sunt înscriși 50 de copii. Frecvența e bună, datorită tichetelor. De aceea, de la grădiniță nu cerșesc“ îmi spune directorul școlii și coordonatorul în comună al programului Fiecare Copil în Grădiniță, Dollo Szilard. „Din cei de la școală, unii dintre ei, nu pot să spun procentual, merg la cerșit“, recunoaște el.

„În clasele primare sunt înscriși 80 de copii și avem frecvență de 95-96%“, îmi zice învățătoarea Mihaela Kerestely de la școala din Hetea. „Sincer, în ultimii ani, nu există copii care să cerșească. Dacă eventual se învoiesc, se învoiesc să ajute părinții la munci. Dacă se învoiesc să plece undeva, oricum ei nu-mi spun dacă merg la cerșit“, precizează învățătoarea. Ea adaugă că, dintre copiii care au rămas repetenți trei ani la rând, e posibil să fie unii care cerșesc. „Din aceștia avem puțini, de când e Ovidiu Ro s-a îmbunătățit foarte mult situația“. După primele trei clase, copiii merg la gimnaziu la Araci. „Majoritatea, din clasa a VII-a abandonează școala. Se căsătoresc, pleacă la munci, stau mai mult pe acasă și intervine abandonul“, mai zice, pe un ton resemnat, Kerestely.

După ce vorbesc cu oamenii din comunitate, părăsesc satul pentru a mă întoarce în Sfântu Gheorghe. Pe deal în jos, întâlnesc un băiat, ducând o bicicletă de ghidon pe drumul accidentat. „Măcar 50 de bani“, îmi spune el. Și întinde mâna.