ACTUALITATE 12 iulie 2015

Memorandum privind identitatea românească și conviețuirea interetnică normală

de Mirela Cara | 79 vizualizări

Căminul Cultural din Brădet, Întorsura Buzăului, a fost sâmbătă gazda unui eveniment aniversar prin care s-au marcat 10 ani de la înființarea Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, care se consideră reprezentanții tuturor românilor din această zonă. Organizat împreună cu Liga Cultural Creștină „Andrei Șaguna”, Consiliul Local Întorsura Buzăului și Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei, evenimentul a reunit un număr de aproximativ 100 de persoane, majoritatea cu vârste cuprinse între 50 și 80 de ani, între care s-au aflat și episcopul Covasnei și Harghitei, PS Andrei Moldovan, prefectul județului Covasna, Sebastian Cucu, deputatul PSD Horia Grama, senatorul PNL Marius Obreja, președintele FCRCHM, prof. univ. dr. Ioan Sabău-Pop, președintele Ligii Cultural Creștine „Andrei Șaguna”, pr. dr. Sebastian Pârvu.

Scade numărul românilor din regiune

Întâlnirea a avut drept scop discutarea situației românilor din județele cu o populație majoritar maghiară și posibilitățile acestora de menținere și afirmare a identității în contextul dat, în care au un statut de facto de minoritate numerică locală. Principalele semnale de alarmă au fost trase în privința scăderii demografice a românilor din regiune, a îndepărtării tinerilor de zonă, precum și a nevoii de sprijin în vederea promovării valorilor culturale românești și a nevoii de conviețuire în termeni de respect reciproc și șanse egale, indiferent de etnie. Mai mult decât atât, a fost dezbătută și necesitatea unei mai bune reprezentări a românilor din acest spațiu în toate instituțiile, astfel încât comunitatea românească să nu fie păgubită în niciun fel de tendința statului român de a proteja drepturile minorității maghiare. „Acum ne întrebăm: de cine sunt reprezentați românii în această parte de țară? Avem delegați până la cel mai înalt nivel al statului, dar nu putem uita că Biserica, Școala și Primăria sunt cele trei instituții care ajută neamul românesc în județele Covasna, Mureș și Harghita. Românii, minoritari fiind, de multe ori sunt lipsiți de suportul general al societății și al statului pentru că e foarte greu să vezi peste munți”, a precizat în această privință episcopul Covasnei și Harghitei, PS Andrei Moldovan.

Cei prezenți la eveniment au putut urmări, de asemenea, prezentarea cărții „Repere identitare românești din județele Covasna și Harghita” semnată de Ioan Lăcătușu și Erich-Mihail Broanăr. În paginile lucrării sunt cuprinse informații despre locuri istorice reprezentative pentru cultura românească din zonă, dar și nume ale unor români care, prin activitatea desfășurată, au avut o contribuție în viața socio-culturală a întregii comunități din cele două județe.

Discursuri înflăcărate despre patriotism

Ulterior, au fost susținute mai multe cuvântări pe tema identității și a situației românilor din județele Harghita și Covasna, urmate de dezbateri la care au participat mulți dintre cei prezenți la eveniment, care au avut prilejul de a-și expune punctul de vedere cu privire la aspectele abordate în cadrul acestei întâlniri. Intervențiile au oscilat între discursuri înflăcărate despre patriotism și nevoia de a lua atitudine în vederea protejării identității culturale a românilor și discursuri moderate despre strategii de protejare și afirmare a acestei identități, precum și de asigurare a unui climat social armonios de conviețuire cu etnicii maghiari. „Sunt reprezentantul generației tinere. Avem lipsuri pentru că – nu vreau să acuz pe nimeni, mă refer la oamenii de cultură și la cei ai spiritualității pentru că ceilalți nu există – dar, venind din centrul județului, spun foarte clar: pe viitor trebuie să ne concentrăm pe nefățărnicie, pe nedisimulare, pentru că asta este problema clară, în special a românilor. Și până să aruncăm cu acuze în ceea ce fac iredentiștii pe teritoriul județelor noastre și pe ceea ce vor să facă în Transilvania, să nu uităm că principalii vinovați suntem noi, în primul rând. Noi alegem ceea ce nu trebuie, noi deformăm de foarte multe ori simpla noastră frățietate cu semenii”, a fost de părere preotul Vasile Tămaș din Vâlcele, care a pledat pentru nevoia de acțiune la nivel local în direcția afirmării și impunerii identității românești.

La rândul său, părintele Sebastian Pârvu a vorbit despre nevoia de acțiune și promovare a valorilor spirituale și culturale românești, punctând totodată faptul că sunt și lucruri care s-au înfăptuit până în prezent. „Sunt foarte multe lucruri care se fac în cadrul comunității noastre românești și cred că ideea de bază este aceea a nevoii de a fi vizibili. Cei cinci, cei opt, cei 11 români din cele 24 de comunități unde sunt sub 100 de români trebuie să se facă vizibili. Or, pentru a face acest lucru trebuie să depășim nivelul de plângere, de lamentare și să ne bucurăm de fiecare mică realizare. Fiecare succes trebuie potențat, în așa fel încât să se vadă că există români care pot face lucruri minunate. Trebuie să ne purtăm portul popular, trebuie să ne vorbim în primul rând limba, să ne cântăm cântecele, să fim bucuroși că suntem români”, a spus părintele Sebastian Pârvu, care a propus 28 de linii de acțiune prin care să se profite de oportunitățile primite în direcția despre care a vorbit.

Pentru episcopul Covasnei și Harghitei, PS Andrei Moldovan, nu numai oamenii de cultură și cei spirituali sunt importanți în definirea identității românești, ci și restul celor care compun comunitatea românească. „Vreau să vă mărturisesc că cele cinci suflete, sau 20 de suflete câte sunt într-unele sate, de multe ori valorează mai mult decât o comunitatea mărită în altă parte a țării care sunt indiferenți la ceea ce se cheamă rânduială bisericească, la ceea ce se cheamă port popular românesc și la ceea ce se cheamă identitate românească”, a spus acesta.

Locuitorii acestei zone nu ar trebui împărțiți etnic

Dincolo de problemele ridicate și de temerile exprimate, s-a punctat și faptul că organizatorii evenimentului, în calitatea lor de reprezentanți asumați ai românității, nu au resentimente față de etnicii maghiari și că locuitorii acestui spațiu nu ar trebui împărțiți pe comunități grupate etnic. „Nu mai folosiți termeni care ne separă: comunitatea maghiară și comunitatea românească! Comunitatea este administrativă. Este comunitatea municipiului Sfântu Gheorghe în care trăiesc maghiarofoni și românofoni. Când spui comunitate desparți. Eu zic să vă regândiți la termenul de minoritate românească”, a spus fostul prefect al județului Covasna, Mugur Topolniţchi.

În cadrul întâlnirii a fost prezentat şi Memorandumul adoptat de organizatorii evenimentului. Documentul vorbește despre perfecționarea vieții comunitare, afirmarea identității românești și buna conviețuire între toți cetățenii județelor, despre strategiile naționale în vederea asigurării respectării dreptului constituțional la identitate națională, precum și de reprezentare la nivel instituțional. „Participanții la Întâlnirea reprezentanților românilor din județul Covasna îi cheamă din nou pe concetățenii de etnie maghiară la conlucrare și dialog, singura soluție rezonabilă fiind conviețuirea pașnică, bazată pe respectul reciproc, în spiritul valorilor comune, creștine și europene”, se arată într-un paragraf al Memorandumului.

Fără o concluzie clară...

Întâlnirea s-a încheiat fără o concluzie clară cu privire la măsurile concrete de punere în practică a ideilor avansate și dezbătute în cadrul întâlnirii, confirmând afirmațiile prefectului județului Covasna din discursul de deschidere a evenimentului: „De când am aflat de ideea acestei întâlniri, am găsit-o ca fiind absolut necesară. Reprezentarea comunității românești se face la toate nivelurile, de la cel mai jos, până la cel mai înalt, însă de multe ori elementul de liant între acestea lipsește, drept pentru care o astfel de întâlnire este menită să pună la aceeași masă acești reprezentanți și să nască discuții și idei care, sigur, în urma acestor întâlniri nu vor rezolva problemele, sau nu vor rezolva toate problemele, însă este un prim pas și eu o văd ca pe o piatră de temelie a unor întâlniri viitoare. Este un semn de unitate, este un semn de înțelegere și este un prim pas spre ceea ce putem face, astfel încât noi să trăim mai bine, să trăim mai demni și bineînțeles să putem face mai mult pentru păstrarea identității noastre în această zonă”.

Distribuie articolul:  
|

ACTUALITATE

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.