Conducerea Muzeului Depresiunii Baraolt din judeţ urmează să înainteze Muzeului Naţional Secuiesc de care aparţine o cerere prin care solicită să fie incluşi pentru bugetul din acest an cu suma de 25.000 de lei, necesară pentru conservarea completă a mastodontului descoperit vara trecută la cariera de lignit de la Racoşu de Sus. „Intenţionăm să depunem o cerere la conducerea Muzeului Naţional Secuiesc să ne încadreze pe acest an şi vom ridica problema şi la Consiliul Judeţean“, a declarat directorul Muzeului din Baraolt, Demeter Laszlo. Acesta spune însă că pentru a pune mastodontul pe picioare vor avea nevoie de mai mulţi bani, de ordinul zecilor sau sutelor de mii de lei, motiv pentru care vor întocmi proiecte pentru a atrage fonduri în acest sens, întrucât nu vor reuşi numai din bugetul local sau judeţean. Conducerea Muzeului are nevoie de fonduri inclusiv pentru ridicarea unei noi clădiri, în grădina instituţiei, ...

Pentru conservarea completă a scheletului ar fi nevoie de 25.000 de lei

Conducerea Muzeului Depresiunii Baraolt din judeţ urmează să înainteze Muzeului Naţional Secuiesc de care aparţine o cerere prin care solicită să fie incluşi pentru bugetul din acest an cu suma de 25.000 de lei, necesară pentru conservarea completă a mastodontului descoperit vara trecută la cariera de lignit de la Racoşu de Sus. „Intenţionăm să depunem o cerere la conducerea Muzeului Naţional Secuiesc să ne încadreze pe acest an şi vom ridica problema şi la Consiliul Judeţean“, a declarat directorul Muzeului din Baraolt, Demeter Laszlo. Acesta spune însă că pentru a pune mastodontul pe picioare vor avea nevoie de mai mulţi bani, de ordinul zecilor sau sutelor de mii de lei, motiv pentru care vor întocmi proiecte pentru a atrage fonduri în acest sens, întrucât nu vor reuşi numai din bugetul local sau judeţean. Conducerea Muzeului are nevoie de fonduri inclusiv pentru ridicarea unei noi clădiri, în grădina instituţiei, unde urmează să fie amenajat şi prezentat scheletul mastodontului, alături de alte colecţii. Ing.geologul Toth Levente, care s-a ocupat de descoperire, a afirmat că în prezent scheletul se află în subsolul Muzeului, unde se lucrează la conservarea primară a lui, cât să nu se descompună. Scheletul de la Racoş aparţine unui mastodont care a trăit cu 3 milioane de ani în urmă, avea o înălţime de 3,5 metri şi după uzura dinţilor era un adult înaintat în vârstă, găsit în stare bună de conservare. Potrivit raportului prof.univ.dr. Vlad A. Codrea, paleontolog specializat în studiul vertebratelor şi care a analizat fosila, mastodontul de la Racoş reprezintă o descoperire unică în ţară, prin păstrarea scheletului aproape în totalitatea sa.

Ana Sidon