Față de 2019, au fost mai puține pagube în culturi, dar mai multe la bovine, arată statisticile APM Covasna 

Datele Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Covasna arată că numărul cazurilor cu pagube produse de urși a scăzut în ultimul an. Totuși, problema conflictului om-urs este departe de a fi rezolvată. Chiar dacă anul acesta până în prezent nu s-au înregistrat încă pagube, deși perioada de hibernare s-a încheiat mai repede pentru unii urși, pe măsură ce vremea se încălzește și primăvara se instalează, se așteaptă să înceapă un nou „episod”. Iar noua conducere a ministerului Mediului, prin ministrul Tánczos Barna a stârnit luni reacții în rândul organizațiilor de protecția mediului cu o declarație prin care afirma că nu există neapărat o relaţie directă între tăierile ilegale de păduri şi apariţia urşilor lângă așezările umane.  

La Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Covasna, în 2020 s-au înregistrat 194 de cazuri de pagube produse de urși, mai puține decât în 2019, când au fost 239, potrivit datelor furnizate de instituție pentru Observatorul de Covasna. 

Comparativ cu anul precedent, în 2020 s-au înregistrat creșteri la atacurile asupra bovinelor, în număr total de 60, în condițiile în care în 2019 au fost raportate 41. Urșii au atacat și mai multe găini în 2020, față de 2019, peste 670, față de peste 270 înregistrate în anul precedent. 

Au fost în schimb mai puține pagube la culturi ( de exemplu, porumb – 41 de hectare în 2020, 165,7 în 2019 sau pomi fructiferi – de la 184, câți au fost distruși în 2019, la 3 cazuri înregistrate în 2020). 

Există și o explicație asupra faptului că anul trecut urșii au fost mai puțin interesați de culturile agricole, potrivit directorului APM Covasna, Gheorghe Neagu, și anume aceea că a fost producție mai mare decât în 2019 la fructele de pădure, respectiv la ghindă și jir, așa că urșii au fost mai sătui cu mâncarea din pădure. 

Tot mai puține pagube au fost înregistrate și la oi, 139 în 2020, față de 236, câte au fost raportate în 2019. 

Pe de altă parte, au fost înregistrate pagube ceva mai multe la stupii de albine, adică 67 în 2020, față de 52 în 2019. 

De reamintit este și faptul că birocrația și ideea că durează foarte mult până se fac plățile îi determină pe unii cetățeni afectați să nu mai depună sesizări oficiale, ceea ce înseamnă că poate numărul de cazuri cu pagube înregistrate ar putea să difere de realitatea din teren. 

Zonele cele mai afectate anul trecut de atacurile urșilor au fost din Baraolt, Bățani sau Aita Seacă. 

Până în prezent, chiar dacă nu sunt în hibernare toți urșii, nu s-au înregistrat probleme în județ. Totuși, e o chestiune de timp, după cum ne-a spus directorul APM Covasna, Gheorghe Neagu. „Ne așteptăm să înceapă problemele odată cu perioada de pășunat, când vor scoate oamenii vitele. De obicei, atunci apar cazuri. Toamna sunt mai multe la porumb, sfeclă de zahăr, dar și la pomi fructiferi, mere, pere, prune și așa mai departe”, a precizat acesta. 

Este de menționat și faptul că anul trecut au fost aprobate și efectuate 20 de recoltări (eliminare prin împușcarea animalului), iar în 2019 erau 15, respectiv 16 în 2018. Directorul APM a spus că în toate aceste cazuri a fost vorba de urși care și-au făcut obicei din a ataca gospodăriile și puneau în pericol viețile celor care le ieșeau în cale.  

Ministrul Mediului: suprapopulaţia urşilor din România nu are legătură numai cu tăierile ilegale

Totuși, sunt voci din rândul specialiștilor care nu sunt foarte încrezătoare în capacitatea noului Guvern, prin ministerul Mediului, reprezentat de Tánczos Barna, de a rezolva mai eficient decât predecesorii problema conflictului om-urs, care este nelipsit de câțiva ani încoace. 

Specialiștii în domeniul conservării biodiversității spun, totodată, că vânătoarea de urși nu a fost și nu va fi niciodată o soluție, pentru că de fapt problema nu ține doar de urși, ci sunt foarte mulți factori implicați și multe aspecte de luat în calcul: de la faună, la responsabilitatea oamenilor și dincolo de aceasta. 

O declarație a ministrului Mediului, prin care afirma că nu există o relaţie directă cauză-efect între tăierile ilegale de păduri şi apariţia urşilor uneori chiar şi în curţile şcolilor din oraşe, potrivit Rador, care citează agenția maghiară MTI, a stârnit luni reacții imediate. 

Ministrul a spus, potrivit G4Media, care amintește sursele menționate, că are îndoieli despre afirmaţia că suprapopulaţia urşilor din România ar avea legătură numai cu tăierile ilegale. 

„El consideră că marii prădători au apărut şi în aşezările umane, între altele, din cauza perturbării ordinii, liniştii şi armoniei în păduri – pe lângă exploatarea forestieră, în urma practicării motociclismului de teren în păduri, culegerea supradimensionată a fructelor de pădure şi alte activităţi omeneşti, ceea ce este şi în detrimentul animalelor sălbatice.

Ministrul a vorbit și despre decizia „iresponsabilă” luată de Ministerul Mediului în 2016, când a eliminat posibilitatea intervenţiei omului în reglementarea populaţiei de urşi. De atunci, se permite doar îndepărtarea sau împuşcarea urşilor care creează probleme în zonele cu populaţie umană, conform unei cote de intervenţie. Barna Tánczos a reamintit că parlamentul a adoptat anul trecut o lege care cuprinde o cotă de prevenţie şi o cotă de intervenţie. Ministerul trebuie să stabilească aceste cote până în data de 15 mai”, punctează G4Media. 

Aici se precizează și că ministrul Mediului consideră că este nevoie de o nouă concepţie în problema urşilor, iar ministerul se pregăteşte să introducă criterii pe baze ştiinţifice în gestionarea fondului cinegetic. 

Totodată, sunt promisiuni și că se va schimba şi gestionarea pagubelor cauzate de animalele sălbatice.  

Agent Green a transmis tot luni o reacție la declarațiile ministrului mediului, în care se regăsesc și o serie de recomandări. 

Textul punctează că „este necesar ca autoritățile statului să stabilească obiective specifice de conservare, bazate pe obiectivele de mediu, sociale și economice – baza pentru informarea actuală și în timp util despre specii. Pentru a facilita colaborarea dintre părțile interesate, sunt necesare transparența decizională și predictibilitatea în stabilirea obiectivelor, măsurilor și acțiunilor propuse. Doar în acest fel este posibil să se faciliteze nu numai menținerea unui climat social echilibrat, ci și menținerea unui cadru etic și nediscreționar în sistemul de gestionare a populației de urs brun din România. 

În plus, susținem propuneri de efectuare a studiilor privind impactul activităților de culegere a ciupercilor și fructelor de pădure asupra populației de urs brun și determinarea impactului urșilor bruni asupra speciilor prădate (cerb, căprioară, mistreț), cu implicații asupra vânătorii și sectoarelor agricol și forestier. Cu toate acestea, am recomanda ca astfel de studii să fie efectuate de către agenții independente, astfel încât să se asigure că rezultatele nu vor fi părtinitoare pentru a servi intereselor private”. 

Sursa foto: Pexels.com și arhivă 2020 - Ioana Pastor, Carmen Roman.