Bilanţul IJP pe prima jumătate a anului ne menţine pe primele locuri din ţară în ceea ce privește siguranţa judeţului

Bilanțul Inspectoratului Județean de Poliție (IJP) pe primele șase luni ale acestui an păstrează județul Covasna printre ultimele din țară în ceea ce privește infracțiunile contra patrimoniului, criminalitatea stradalăsau al infracțiunile sesizate şi constatate de furt.

Potrivit datelor prezentate ieri de purtătorul de cuvânt al IJP, Andrea Buzsi, județul Covasna se situează pe penultimul loc în țară în ceea ce priveşte numărul infracțiunilor sesizate, criminalitatea stradală înregistrată se află la cel mai mic nivel pe plan național, iar pe raza județului nu există fenomenul ,,copiii străzii”.

Totodată, numărul de 1.235 de infracțiuni sesizate contra patrimoniului situează Covasna mult sub media națională şi este cel mai mic din țară, în cele mai multe cazuri fiind vorba despre furt şi înşelăciune de subzistență, cu bunuri recuperate. Bilanțul arată și că în aceste prime șase luni au fost sesizate opt infracțiuni de mare violență, respectiv una de omor, două tentative de omor şi 5 infracțiuni de vătămare corporală gravă.

Scăderea nivelului de trai duce la violențe

Potrivit datelor din perioada analizată, infracțiunile săvârşite cu violență s-au comis pe fondul consumului exagerat de băuturi alcoolice şi al unor conflicte spontane. Astfel, în cadrul activităților de prevenire şi de combatere a violenței intrafamiliale, polițiştii au cercetat 32 persoane, dintre care 23 au fost cercetate pentru infracțiuni săvârşite între rude, cu violență. Numărul de infracțiuni sesizate a fost de 39 și s-a început urmărirea penală în 5 cazuri.

De asemenea, a crescut uşor numărul infracțiunilor sesizate contra persoanei (865, față de 740). Cele mai multe infracțiuni au fost loviri şi alte violențe şi amenințarea. Printre cauzele care au dus la numărul mare al acestor infracțiuni se numără scăderea nivelului de trai cauzată de criza economică, creşterea numărului de şomeri, amplificarea disensiunilor în familie pe fondul lipsurilor materiale şi al consumului de alcool.

Cifra de 865 infracțiuni sesizate contra persoanei situează județul Covasna pe ultimele locuri din țară.

Mai multe mașini furate

Tot în prima jumătate anului s-a înregistrat o creştere mare în ceea ce priveşte infracțiunile sesizate de furt din autovehicule (+39). Majoritatea au fost infracțiuni stradale, comise noaptea. Cu toate acestea, cele 69 de infracțiuni situează județul Covasna pe ultimele locuri din țară.

La tâlhării, Covasna înregistrează cel mai mic număr de infracțiuni sesizate de tâlharie din țară. Au fost sesizate doar 6 infracțiuni de tâlharie din totalul de 3.000 sesizate la nivelul țării.

Și numărul de infracțiuni sesizate economico-financiare a scăzut cu 139. Scăderea provine atât din zona urbană, cât şi din zona rurală.

Pe de altă parte, în ciuda acțiunilor întreprinse, infracțiunile stradale sesizate la nivelul județului Covasna înregistrează o creştere de 50% (de la 34 la 51), iar cele constatate au scăzut cu 9% (de la 24 la 22). Același bilanț arată la analiza la 5 luni, efectuată de Institul de Criminalistică, că la indicatorul de eficiență (nr. Autori identificați/nr. urme papilare) au fost primii la nivel național. Astfel, în timp ce media națională a fost de aproximativ 25%, serviciul a avut la acest indicator o valoare de 74%.

Criza – un risc

În ceea ce privește riscurile pe următoarea parte a anului, se arată că actualul context economic şi financiar poate determina creşterea criminalității, în special a celei îndreptate împotriva patrimoniului.

„Degradarea climatului familial pe fondul problemelor financiare, precum şi creşterea numărului persoanelor consumatoare de alcool în exces, generată de situația socio-materială precară pot duce la creşterea numărului de infracțiuni de mare violență. Pe fondul blocării generale a activităților agenților economici cauzată de lipsa pieței de desfacere, precum şi a existenței unor carențe legislative, există riscul creşterii numărului infracțiunilor din sfera evaziunii fiscale”, susține bilanțul.

De asemenea, starea infrastructurii rutiere în comparație cu ritmul de creştere al parcului auto conduce la creşterea riscului de victimizare.