• Celebrul desert secuiesc a atras în Piața Centrală din Sfântu Gheorghe mii de persoane; 
• Brașovenii au venit cu făina de acasă și au pus umărul la producerea unui kürtős gigant; 
• „Kürtőskalács-ul e desertul perfect”, spune, cu zâmbetul până la urechi, producătoarea Dézsi Márta; 
• La producerea celui mai lung kürtőskalács au participat Jojo, Geanina Corondan, Otniela din Ferma și alți bloggeri, dar și jurnaliști din București;
• Scopul evenimentului organizat din bani publici este de a aduce turiști, spun organizatorii.  

A fost un sfârșit de săptămână plin la Sfântu Gheorghe, unde s-a desfășurat a treia ediție a Festivalului Deliciilor Dulci. A fost plin pentru că mii de oameni au luat la pas Piața Centrală a reședinței de județ și, totodată, a fost plin de calorii de la deliciile dulci de nerefuzat. Chiar dacă evenimentul a semănat mult cu cel din anii trecuți, a venit totuși cu câteva noutăți, printre care și cu o lecție despre știința de a găsi fericirea. 

Mirosul dulce, apetisant, proaspăt, foarte ademenitor și, totodată, greu de ignorat, s-a infiltrat printre clădiri, pe străzile din municipiul Sfântu Gheorghe și în liniștea de weekend, ajutat de soarele blând și de vântul liniștitor, a ispitit localnicii și turiștii, deopotrivă, să iasă din case și să vadă, în persoană, ce se petrece mai pe la centru. Aici, după cum au putut vedea cei care n-au rezistat tentației și care au depășit granițele ecranelor și rețelelor de socializare, a tronat celebrul cozonac secuiesc sau – cum îl știu și îl iubesc cei de-ai locului – kürtőskalács-ul.  Dar nu orice fel de kürtőskalács, ci pregătit de așii în domeniu, cei mai buni din regiune, cei care, de altfel, pot fi întâlniți, în orice alt weekend din an, în toate colțurile țării, de la Brașov, la Bran, la Cluj, Timișoara, București și așa mai departe. 

„Mai bun decât Kürtős-ul adevărat, care trăiește de câteva sute de ani, nu poți să faci, orice ai pune în el. El în sine e perfect”, ne-a spus, din capul locului, Dézsi Márta, primul producător oficial din județul Covasna, care și-a început afacerea, cu Oltisz, în urmă cu 23 de ani, nelipsită de la Festivalul Deliciilor Dulci încă de la prima ediție. 

„Ceea ce este foarte interesant este cât este de sănătos kürtőskalács-ul. La felul cum se coace acest aluat e imposibil să rămână în viață orice bacterie. Nu e ușor, dar mie îmi place foarte mult să mă joc cu focul”, ne-a mai spus, râzând și debordând de energie, în ciuda oboselii acumulate pe parcursul festivalului, aceeași Dézsi Márta. 

Pentru că nu am privit niciodată până acum atât de îndeaproape acest meșteșug transformat în stil de viață, nu am bănuit că prepararea kürtőskalács-ului are nevoie de ceva mai mult decât făină, ouă, lapte, sare, drojdie, ulei, zahăr și alte câteva ingrediente, plus ustensilele speciale. E nevoie de perseverență, tenacitate, nivel crescut al calității, o viață întreagă dedicată acestui proces și instruirea permanentă a angajaților, după cum ne-a „învățat” prima producătoare din județ, cea care de câțiva ani dă lecții în pregătirea celui mai mare kürtős din regiune. 

Dézsi Márta ne-a mai spus și că, pe lângă promovarea produsului, evenimentul mai vine cu ceva: concurența care provoacă producătorii la a face colaci cât mai buni. 

„Acest eveniment este foarte binevenit și e o atmosferă foarte bună întotdeauna. Cu bucurie lucrăm cu toții. Există o competiție sănătoasă pentru că altfel, după un timp reușești să te plafonezi”, ne-a explicat aceasta. 

 „Pentru noi, care trăim din vânzarea de kürtőskalács e greu. Aici e o competiție unde sunt cei mai buni. Rețeta e secretul și faptul că fiecare om face altfel. Chiar și dacă ai aceeași rețetă, la fiecare om care produce iese altfel. Fiecare pune ceva în plus”, ne-a mai explicat și unul dintre coordonatorii firmei Parázska Kürtőskalács SRL, din Miercurea Ciuc, care a ieșit pe piață încă din anul 2008. 

Nu toată lumea iubește dulciurile, așa că nu toată lumea s-a declarat încântată de zarva din centru, însă cei care s-au răsfățat după gusturi și buget s-au bucurat că au avut un program interesant de weekend. 

Festivalul Deliciilor Dulci – ediția a treia s-a remarcat, trebuie să spunem, prin cel puțin trei evenimente care au adunat în jurul lor mulțimi impresionante. În prima categorie se încadrează concertele, care au adus în preajma scenei, unde au urcat mai multe formații, printre care și Direcția 5, sute – mii de persoane. 

„Măcar se face ceva. Avem timp să stăm în casă toată iarna. Măcar acum să avem ce să facem afară. Eu chiar mă bucur de astfel de eveniment. Oricum plătim o grămadă de taxe și impozite. Așa vedem că se face ceva din banii noștri”, ne-a spus un bărbat care se odihnea, alături de soție și de un kürtős, pe o bancă din Parcul Elisabeta, înaintea concertului Direcția 5. 

Kürtőskalács-ul gigant al Bazinului Carpatic 

Pe de altă parte, un alt eveniment care sâmbătă a stârnit curiozitatea participanților a fost realizarea kürtőskalács-ului gigant, din făină adusă din județele Brașov, Harghita, Mureș, dar și din localități înfrățite din Ungaria. Invitații de seamă ai acțiunii, derulate în mijlocul pieței au fost președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Ioan-Veștea, dar și primarul municipiului Brașov, George Scripcaru. 

„Am adus făină din Brașov, adică din Țara Bârsei, Țara Făgărașului și din zona Rupea. Am încercat în așa fel încât în acel săculeț să aveți și o contribuție din partea noastră. Acesta este un eveniment binevenit fiindcă de când am stat de vorbă cu cei mici, cu cei doi băieți ai mei, în momentul în care le-am spus că venim la kürtőskalács, nu a trebuit să duc multă muncă de lămurire”, a spus amuzat Adrian Ioan – Veștea, care a ținut să puncteze, într-o notă mai serioasă, că în preferințele turiștilor „muntele a bătut marea” și că județele Brașov și Covasna pot să aibă un parcurs comun în promovarea acestor zone și prin dezvoltarea infrastructurii. 

Același lucru ni l-a precizat și președintele Consiliului Județean Covasna, Tamás Sándor, care ne-a spus că strângerea legăturilor cu județul Brașov nu are intenții ascunse, ci se dorește atragerea turiștilor care ajung în număr tot mai mare la munte și înspre județul nostru. 

„Până acum am făcut aici kürtőskalács-ul Ținutului Secuiesc, alături de județele Harghita și Mureș, iar de anul ăsta am făcut o înfrățire mai mare, cu cei din Țara Bârsei și Țara Făgărașului. (...) Și populația a avut un feedback pozitiv la acest eveniment, nu numai prin faptul că mai multe sute, chiar peste o mie de oameni s-au strâns în jurul nostru și au urmărit cu atenție și metoda, dar și la cele povestite de invitații noștri. (...) Avem proiecte comune, avem idei comune despre dezvoltarea regiunii din cotitura Carpaților, avem și programe concrete. De pildă, împreună – Brașov, Harghita și Covasna am accesat fonduri europene pentru a reabilita drumuri intra-județene, dar avem și alte programe, cum ar fi Aeroportul de la Ghimbav, care este și în interesul celor din Ținutul Secuiesc. (...) Așteptăm foarte mult de la acest aeroport, de la această lucrare și așteptăm, desigur, turiștii”, ne-a mai spus, zâmbitor, Tamás Sándor.

Gigantul kürtőskalács, de doi metri lungime și 50 de centimetri diametru, a luat naștere din mâinile dibace ale „maeștrilor” Oltisz, dar care nu sunt la prima astfel de experiență, ci la a cincea. Ba chiar, Dézsi Márta și echipa sa au făcut giganticul desert secuiesc până și la București. 

Din păcate, „e ultimul an când coacem pe acest băț, pentru că începe să fie plictisitor după un timp”, ne-a mărturisit Dézsi Márta, care a spus totuși că e dispusă, ca împreună cu echipa sa, să creeze un kürtőskalács și mai mare, atât timp cât există cineva, un meșter priceput, care să creeze un drug și mai mare. 

Cel mai lung kürtőskalács, realizat alături de bloggeri și jurnaliști 

Ziua de duminică a fost dedicată recordului de pregătire a celui mai lung kürtőskalács, care a avut 14 metri, cu un metru mai lung decât cel de anul trecut. Acesta a fost realizat de echipa Kovács Kalács din Lupeni, în același loc de mijloc din piața centrală. 

„Dacă anul acesta kürtőskalács-ul a fost de 14 metri, ne dorim ca anul viitor să îl facem și mai lung. Sperăm ca parteneriatul cu firma Kovács din Lupeni să continue și în anii viitori. Bineînțeles, avem un an de acum încolo la dispoziție să gândim acest eveniment ca să fie cât mai frumos și ca să atragă cât mai mulți turiști în afară de localnici”, ne-a spus vicepreședintele Consiliului Județean Covasna, Grüman Róbert. 

Tot acesta a precizat și faptul că l-a invitat pe specialistul în turism Răzvan Pascu, însoțit de o serie de vedete TV, bloggeri și jurnaliști, cu scopul de a promova evenimentul înspre mai bine de un milion de persoane în mediul online. Printre invitații prezenți în ziua de duminică s-au numărat: Jojo, Otniela Sandu, Geanina Corondan  Catalina Oprea de la Revista Femeia, Ana Maria Nita - Revista Click pentru Femei, Ruxandra Habeanu - Revista Avantaje, Roxana Melnicu - Cărticica Practică, Dana Verescu - Grădina de Vis și Revista Ioana și alții. 

Fiecare a contribuit la întoarcerea, deasupra jarului, a celui mai lung kürtőskalács din Europa. 

Banii locali au fost investiți în promovarea turismului, spun organizatorii 

Nu putem să nu vorbim și de faptul că bugetul celei de-a treia ediții a Festivalului Kürtőskalács, de 200.000 de lei, jumătate fiind asigurați de Primăria Sfântu Gheorghe și cealaltă jumătate de Consiliul Județean Covasna și  sponsori, a stârnit multe controverse în rândul cetățenilor. „De ce așa mulți bani pentru distracție?”, „Banii se puteau folosi pentru infrastructură”, „Țara arde și Baba se piaptană” au fost câteva dintre reacțiile care s-au format în jurul evenimentului. 

Totuși, organizatorii au ținut să puncteze că banii s-au dus înspre o ramură importantă a economiei care are potențial de a aduce beneficii însemnate județului – și anume turismul. 

„Cred că turismul este un pilon al economiei. În ultimii 5 ani avem o creștere de 5, 10% a numărului de turiști, de înnoptări. Turismul poate să crească doar dacă investim, turiștii vin aici doar dacă există evenimente, dacă există evenimente unice. Eu nu cred că am făcut un bairam sau un festival oarecare din bani publici, ci chiar am legat acest festival cu produsul kürtőskalács, specific locului, are rădăcini aici din 1700. Drept dovadă, oamenii au venit și ne-au vizitat”, a explicat Grüman Róbert. 

Lecția despre fericire și kürtőskalács 

Poate că nu a fost un eveniment perfect, poate că unghiul nostru de vedere favorabil festivalului e subiectiv pentru că ne place kürtőskalács-ul, poate că sunt aspecte care merită îmbunătățite. Totuși, cu siguranță merită să ne amintim un lucru pe care l-am învățat prin intermediul acestui festival de la mama kürtőskalács-ului din județul Covasna, Dézsi Márta: „Ca să fii fericit trebuie să selectezi întotdeauna și să cauți binele pe care îl ai în viață. Asta e o știință pe care fiecare om trebuie să o învețe pentru el însuși”.

Sursa foto – Facebook@kurtosfeszt.ro