[singlepic=579,250,250,,left]Încet, încet, lipsa banilor se face simţită şi la Sita Buzăului, greutăţile fiind vizibile în special când vine vorba de finalizarea investiţiilor aflate în derulare, dar şi de încasările la taxele şi impozitele locale sau la restanţele către diferiţi furnizori. În plus, speranţe privind alocarea unor fonduri mai semnificative nu prea sunt. „Dacă nu am fost prea mult îngrijoraţi

Încet, încet, lipsa banilor se face simţită şi la Sita Buzăului, greutăţile fiind vizibile în special când vine vorba de finalizarea investiţiilor aflate în derulare, dar şi de încasările la taxele şi impozitele locale sau la restanţele către diferiţi furnizori. În plus, speranţe privind alocarea unor fonduri mai semnificative nu prea sunt.

„Dacă nu am fost prea mult îngrijoraţi până acum, acum avem toate motivele să fim îngrijoraţi, cu tot optimismul, dar se simte mai ales pentru faptul că suntem prinşi în atâtea investiţii şi din nefericire nu le putem finaliza – baza sportivă începută, cele două cămine culturale pe care le-am acoperit, dar care nu sunt finisate, în satul Zăbrătău şi zona Ciumernic.

La Ordonanţa 7 cu staţiile de epurare din Crasna şi Zăbrătău şi prelungirea reţelei de canalizare pe Sita centru, din lipsa de fonduri ne aflăm în imposibilitatea de a branşa zona Bobocea la staţia de epurare înfiinţată în 2005. Acolo prin intervenţii la firma constructoare de-abia a acceptat să achite în avans pompele pentru staţia de pompare de la Bobocea, în valoare de aproximativ 50.000 de lei. Din zona Bobocea ar trebui să fie branşate în jur de 100 de gospodării, respectiv 400 de locuitori”, a explicat primarul din Sita Buzăului, Constantin Filofi.

Primarul mai spune că din cauza lipsei banilor care este prezentă în mai toate localităţile din judeţ şi din ţară, firmele nu mai acceptă nici ele să lucreze în avans, şi atunci s-au folosit pentru investiţii sumele pe care le aveau la dispoziţie pentru continuarea lucrărilor. Termenele de finalizare a investiţiilor se prelungesc însă, iar autorităţile locale au adresat mai multe scrisori şi rapoarte către autorităţile centrale, în care arată cum stau lucrurile şi care sunt fondurile de care au nevoie.

Constantin Filofi a dat astfel un exemplu, şi anume că pentru finalizarea lucrării la reţeaua de calnalizare şi staţie de epurare la Crasna şi Zăbrătău mai erau necesari aproximativ 1,3 milioane de lei, pentru finalizarea celor două staţii de epurare de capacitate mai mică.

În ceea ce priveşte restanţele, primarul a afirmat că, din fericire, datorită faptului că au avut o structurare bugetară aproape de realitate, nu sunt prea mari datoriile la servicii, dar totuşi se prefigurează unele referitoare la subvenţia pe care trebuie să o dea către firma de salubrizare, operatorul din Întorsura Buzăului. Datoria în acest caz se ridică la cca 30.000 de lei pe acest an, iar în cazul iluminatului public se prefigurează şi acolo că vor fi probleme, întrucât Primăria a investit în modernizarea iluminatului public şi are un contract cu o firmă, un fel de leasing pe 7 ani, pentru care plăteşte lunar cam 4.000 de lei lunar, iar datoriile sunt pe 3 luni la acest capitol până acum.

La consumul de energie către Electrica întârzierea este numai de o lună, dar suma de achitat este de 10.000 de lei, şi toate acestea se adună. Astfel, pentru a susţine serviciul local de apă şi canal sunt necesare eforturi bugetare, pentru că oamenii nu prea au bani să-şi achite aceste servicii.

„La impozite şi taxe avem acţiuni de strângere a lor, chiar şi acasă la contribualui, pentru rău-platinicii din anii 2007 – 2008 s-au emis înştiinţări, somări până la titluri executorii. Iam îndemnat să vină să plătească în măsura posibilităţilor. În urma auditului, nivelul sumelor neîncasate era undeva la 100.000 de lei, iar la ora actuală cam 50% s-a încasat”, a mai spus primarul Constantin Filofi.

Potrivit vicepreşedintelui Consiliului Judeţean, Henning Laszlo, suma aprobată de Guvern (şi apărută în MO 774) pentru echilibrarea bugetelor locale la nivelul judeţului Covasna se ridică la 1,785 milioane de lei pentru 20 de poziţii, din care Chichiş a primit 250.000 de lei, la fel şi Sfântu-Gheorghe. La Aita Mare s-au solicitat 100.000 şi s-au dat 35.000 de lei, la Malnaş 150.000 de lei, Valea Crişului 110.000 de lei, iar în zona Buzaielor s-au mai primit câte 15.000 de lei. CJ Covasna a primit 200.000 de lei. Henning spune că se spera la mai mult, în condiţiile în care sumele solicitate pentru judeţ erau mult mai mari, de exemplu 13,5 milioane de lei este una dintre variantele trimise şi de Prefectură. „Acum un an au fost rectificări cu cel puţin un zero în plus”, a spus vicepreşedintele CJ.

Ana Sidon