Mirosul său trezește toate simțurile. Textura crocantă și în același timp pufoasă bucură și privirea. Ca să nu mai vorbim despre gustul care te trimite, la fiecare îmbucătură, într-o aventură a deliciilor dulci. Vorbim desigur despre unul dintre cele mai iubite și renumite deserturi din județul Covasna – Kürtőskalács.  

Numit și cozonac secuiesc, kürtőskalács-ul a apărut prima dată în cartea de rețete a contesei Mikes Mária din Zăbala, încă din anul 1784. Potrivit datelor istorice, „la mijlocul secolului 20, cozonacul secuiesc era cunoscut aproape în exclusivitate în Ţinutul Secuiesc. La începutul secolului 21, cozonacul secuiesc cucereşte tot mai mult lumea, în zilele noastre se bucură de mare popularitate atât în Bucureşti, cât şi în Budapesta, oriunde apare, devine imediat preferatul amatorilor de dulciuri. Se poate spune că în zilele noastre a devenit un simbol al secuilor, iar în 2015 a fost declarat produs hungaricum”, scrie site-ul Festivalului Deliciilor Dulci, organizat în cinstea cozonacului secuiesc prima dată în septembrie 2017 la Sfântu Gheorghe.

Rețeta tradițională a cozonacului secuiesc prevede un aluat dospit făcut din făină de grâu, lapte, unt, ouă, drojdie şi sare. De-a lungul timpului gospodinele și-au folosit imaginația și locul tradiționalei glazuri din zahăr a fost luat de cacao, ciocolată, vanilie și alte astfel de „minuni”.

„Numele acestui produs de patiserie îşi are originea în cuvântul „kürtő” şi înseamnă horn: „atunci când este scos de pe cilindru, întreaga bucată este un cilindru lung de 25-30 cm, respectiv formează un fel de colac în formă de tub. Pentru că acest colac-cilindru este servit membrilor familiei şi oaspeţilor sub această formă şi pentru că prăjitura care se rupe sub formă de panglică consumatorii o văd în această formă caracteristică, este evident că, la procesul de denumire s-a avut în vedere forma cilindrică a aluatului…”, potrivit specialistului în lingvistică Szabó T. Attila din Cluj.

În ceea ce-i privește manufacturierii covăsneni, aceștia au niște reguli foarte clare când vine vorba despre pregătirea acestui colac dulce: „Sunt câteva faze importante în prepararea acestui produs. Începând de la calitatea lemnului folosit, continuând cu calitatea jarului, aluatului și așa mai departe. Sunt mulți pași importanți. (...) Asta se învață de mic copil, de acasă. (...) Desertul aparține locului. Din 1721 deja se făcea în împrejurimi. Mai mult decât atât, este un desert foarte sănătos ca și compoziție. Este gustos, atrăgător și place foarte mult oamenilor. Are foarte multe calități. Dacă ai grijă de materie primă folosești, poți să faci ceva foarte, foarte bun”, ne-a declarat Márta Dézsi din județul Covasna, care din 1996 a început o afacere în vânzarea desertului secuiesc.

„Am fost prima din țară care a făcut cu jar. Nu am inventat noi produsul, dar noi am fost primii care am ieșit și am făcut producția lângă lume, iar omul avea posibilitatea să vadă cum se coace, să simtă aroma”, ne-a mai spus Márta Dézsi, care a subliniat că în zona județului Covasna, oamenii pregătesc acest desert în familie, cu ocazia evenimentelor importante, cum ar fi nunțile și așa mai departe.

Sfântu Gheorghe s-a remarcat anul trecut, la KürtősFeszt și cu un record național, când s-a pregătit cel mai lung kürtőskalács din țară, de peste 10 metri.

Dar între evenimente, recorduri și tradiții promovate în toată lumea stă pofta, care niciodată nu trebuie pusă în cui, așa că, și în virtutea promovării micilor producători, nu ezitați să încercați kürtőskalács-ul sau – cum i-am spus noi, gustul tradițiilor secuiești.

O campanie de promovare a tradițiilor locale susținută de Holzindustrie Schweighofer.