Justinian Teculescu, primul episcop al Armatei Române, omagiat vineri la 150 de ani de la naştere
Primul episcop al Armatei Române, Justinian Teculescu (1865-1932), va fi omagiat, vineri, de comunitatea românească din staţiunea Covasna, în cadrul unui simpozion prilejuit de împlinirea a 150 de ani de la naşterea acestuia.
La manifestarea organizată de Asociaţia Cultural-Creştină „Justinian Teculescu” vor participa oameni de cultură, istorici, cercetători, arhivişti, reprezentanţi ai clerului şi ai Armatei Române, precum şi membri ai familiei Teculescu, printre care şi nepotul acestuia, Şerban Teculescu, stabilit la Paris. În cadrul simpozionului vor fi prezentate mai multe volume apărute în ultimii ani referitoare la viaţa şi activitatea episcopului.
Reprezentanta asociaţiei, Florentina Teacă, a declarat că Justinian Teculescu este una dintre cele mai de seamă personalităţi româneşti născute în judeţul Covasna, un devotat slujitor al bisericii strămoşeşti şi un „apărător al spiritualităţii româneşti”.
Ioan Teculescu s-a născut pe 1 noiembrie 1865 în Voineşti-Covasna, într-o familie cu zece copii. A urmat Şcoala primară confesională din localitate, iar după terminarea Liceului „Andrei Şaguna” din Braşov a urmat cursurile Institutului Teologic-Pedagogic „Andreian” din Sibiu, devenind învăţător, iar apoi preot în localitatea Râşnov, din judeţul Braşov.
Între anii 1901-1922 a fost protopop de Alba Iulia, perioadă în care a condus Despărţământul Alba Iulia al Astrei, desfăşurând o bogată activitate culturală. În 1918 a fost ales preşedinte al Consiliului Naţional Local Alba, care a organizat Adunarea Naţională a Românilor de la 1 Decembrie 1918, care a proclamat unirea Transilvaniei cu România.
În primăvara anului 1923 a fost călugărit la Mănăstirea Hodoş-Bodrog, sub numele de Justinian, iar după scurt timp a devenit primul episcop al Armatei Române, calitate în care a întocmit Regulamentul de funcţionare a clerului militar, a organizat şi prezidat primele examene pentru recrutarea preoţilor militari, a pus piatra de temelie a Mausoleului de la Mărăşeşti, alături de mitropolitul Moldovei şi Sucevei, Pimen Georgescu, a iniţiat instituţia „Eroul Necunoscut” (Soldatul Necunoscut) şi aducerea rămăşiţelor pământeşti ale acestuia de la Mărăşeşti la Bucureşti, precum şi înhumarea lor în Parcul Carol.
În decembrie 1924 a fost învestit, la Palatul Regal din Bucureşti, în funcţia de episcop al Cetăţii Albe-Ismail. A încetat din viaţă pe 16 iulie 1932, fiind înmormântat lângă părinţii săi, aşa cum a dorit, în cimitirul bisericii din Voineşti-Covasna.