Județul Covasna își caută valorile turistice
Consiliul Județean intenționează să depună un proiect privind promovarea a șapte valori turistice din județ
Un proiect al consilierilor județeni prezentat ieri a identificat și propune promovarea a șapte resurse turistice: Biserica catolică din Ghelința, Muzeul etnografic din Cernat, Biserica reformată din Ilieni, Muzeul Breslelor din Târgu Secuiesc, Biserica reformată din Biborţeni, Situl Ciomad-Balvanyos și Mestecănișul de la Reci, totul cu scopul de a duce la creșterea economică a zonelor respective și de a atrage numeroși turiști.
Practic, obiectivele concrete constau în elaborarea unui plan de marketing realist și bazat pe nevoi realiste, parcurgând activitățile de marketing care vizează valorificarea celor 7 produse turistice identificate, realizarea unei campanii de promovare a proiectului sau creșterea numărului de vizitatori în localitățile menționate chiar în primul an după implementare și dublarea numărul lor în următorii cinci ani după terminarea finanțării nerambursabile. Totul pentru că, spun promotorii proiectului, localitățile Ghelința, Ilieni, Biborţeni, Cernat și Târgu Secuiesc au un potenţial turistic valoros, datorită existenței unor monumente istorice de artă și arhitectură.
Data viitoare...
După numeroase discuții, inițiativa a picat însă la vot, cu 14 voturi pentru, două împotrivă și 13 abțineri, din considerentul că proiectul nu era bine fundamentat, în plus ar mai fi și alte obiective de luat în calcul.
Astfel, consilierul judeţean Sabin Calinic a propus amânarea proiectului de pe ordinea de zi, iar deși el a rămas în discuție, a fost respins când s-a ajuns la el.
„Am vrea o mai bună fundamentare, și dacă este promovare să vedem în ce măsură sunt obiectivele foarte valoroase turistic și să vedem câte s-ar încadra, pentru că poate există o fundamentare dar este neconvingătoare... Ori să găsim altele, ori să le fundamentăm bine, pentru că așa cum e aici, nu pot să decid”, a spus Calinic, amintind că nu e de dorit să ajungem la discuții gen frunza din logoul de promovare turistică a țării.
În altă ordine de idei, Ioan Solomon a afirmat că zona Întorsura Buzăului are potențial turistic și nu crede că zona poate fi ignorată chiar dacă poate nu prezintă vestigii arheologice foarte vechi, dar există aici un turism care prinde tot mai mult, și anume cel spiritual și religios care ar trebui luat în calcul.
Potrivit administratorului public al județului, Klarik Laszlo, în selectarea celor șapte obiective s-a luat în considerare faptul că ghidul solicitantului pune anumite condiții, printre care obiectivele respective să fie în proprietate publică, să existe un studiu de marketing privind promovarea lor, să fie obiective turistice distincte și așa mai departe. Klarik a precizat că în alegerea lor au luat în calcul părerea unui număr mare de specialiști.
De asemenea, președintele CJ, Tamas Sandor, a subliniat că Biserica de la Ghelința se află în patrimoniul UNESCO și împreună cu cea din Biborțeni au fresce unice în bazinul carpatin, în timp ce obiective ca Balta Dracului, Cetatea Dacică sau Muzeul Secuiesc nu au fost luate în calcul pentru că ele sunt cuprinse în proiecte ale autorităților locale de pe raza cărora se află.
Din discuție în discuție, Sabin Calinic a concluzionat că de fapt ceea ce le lipsește este o prioritate a obiectivelor și o strategie în privința dezvoltării turismului sau un inventar al obiectivelor și locurilor cu potențial.
Conducerea CJ a atras atenția că amânarea proiectului ar putea însemna șanse mai puține la finanțare, dar consilierii au respins proiectul și el va fi dezbătut la viitoarea ședință.