Vineri seara, la noul sediu al centrului cultural Arcuș, cel din strada Oltului, jurnalistul, graficianul și heraldistul Szekeres Attila István  și-a prezentat cartea “Patrimoniul heraldic al județului Covasna”, apărută la editura Ținta din Arcuș, în 2015. Beneficiind de un public foarte restrâns, dar interesat și activ, lansarea a fost un prilej pentru cei prezenți să călătorească, virtual, prin județ, cu ajutorul diverselor steme de pe meleagurile noastre.

Rod a peste un deceniu de muncă, reproducând în mare parte teza de doctorat a autorului, cartea lui Szekeres Attila István prezintă un inventar al stemelor din județ, dintre care multe găsite de către autor în județul Covasna, pe biserici, conace, morminte sau în vechi acte. Sunt prezente și toate stemele din prezent ale unităților administrativ-teritoriale covăsnene, majoritatea lor fiind, de altfel, create de Szekeres.

Covasna este județul cu cei mai puțini locuitori dar, spune Szekeres, cu câte o stemă la 1000 de persoane – “in ordinea asta de idei este cel mai bogat județ din țară. In orașul Cluj sunt foarte multe steme, dar dacă iei cu tot județul Cluj, nu vin chiar atât”. La fel, zona Ținutul Pădurilor  (microregiunea din jurul Baraoltului), deși ocupă circa 18% din suprafața județului, găzduiește peste jumătate dintre stemele din județ. Pe de altă parte, cea mai veche stemă, de dinainte de 1547, se află în Sfântu Gheorghe, pe o consolă a Bisericii fortificate reformate. Una dintre cele mai frumoase steme din județ este, în opinia autorului,  cea de pe diploma de înnobilare a lui Deák Kelemen György din Cernatul de sus, care i-a fost confiscată de către securiști și în prezent se află la Biroul Județean Covasna al Arhivelor Naționale ale României. Totodată, județul adăpostește steme pictate de către unul dintre cei mai mari heraldiști ai României, József Sebestyén de Keöpeczi (1878-1964), creatorul stemei României Mari, cea care stă la baza actualei steme de stat.

Dintre creațiile lui Sebestyén de Keöpeczi care pot fi admirate la noi în județ se număra, după cum arată și cartea lui Szekeres, stemele din tavanul casetat al bisericii de la Căpeni și stema “Nobilei Națiuni a Secuilor”, de la Muzeul Național Secuiesc din Sfântu Gheorghe. Multe dintre stemele amintite mai sus pot fi descoperite în ilustrațiile volumului “Patrimoniul heraldic al județului Covasna”. Cartea, deși pare pe alocuri să se adreseze exclusiv pasionaților heraldicii, oferă informații interesante și iubitorilor de istorie, în general, și, în special, iubitorilor istoriei județului nostru.