Prefecţii din Covasna şi Braşov au găsit o soluţie pentru a rezolva problema romilor mutaţi ilegal în comuna Belin, prin modificarea traiectoriei pârâului Corlat

Problema celor aproximativ 600 de romi braşoveni care şi-au construit un adevărat sat pe teritoriul comunei Belin pare săşi găsească o rezolvare după ce prefecţii celor două judeţe implicate – Covasna şi Braşov – au identificat o soluţie, prin modificarea cursului de apă al pârâului Corlat, care delimitează natural cele două judeţe. La graniţa dintre Belin şi Braşov, pe teritoriul administrativ al comunei covăsnene, romi veniţi în mare parte din judeţul vecin au ridicat de câţiva ani un adevărat sat. Aliniate de-a lungul unei cărări pietruite, casele romilor sau înmulţit văzând cu ochii, astfel că de la câteva cocioabe în prezent s-a ajuns la 130 de case şi 600 de suflete care îşi duc existenţa aici. Trecerea dintr-un judeţ în altul nu a fost deloc dificilă pentru romi, întrucât tot ceea ce aveau de făcut era să treacă un pârâu. Primarul comunei Belin, Siko Imreh, îşi ...

Prefecţii din Covasna şi Braşov au găsit o soluţie pentru a rezolva problema romilor mutaţi ilegal în comuna Belin, prin modificarea traiectoriei pârâului Corlat

Problema celor aproximativ 600 de romi braşoveni care şi-au construit un adevărat sat pe teritoriul comunei Belin pare săşi găsească o rezolvare după ce prefecţii celor două judeţe implicate – Covasna şi Braşov – au identificat o soluţie, prin modificarea cursului de apă al pârâului Corlat, care delimitează natural cele două judeţe.

Se înmulţesc pe zi ce trece

La graniţa dintre Belin şi Braşov, pe teritoriul administrativ al comunei covăsnene, romi veniţi în mare parte din judeţul vecin au ridicat de câţiva ani un adevărat sat. Aliniate de-a lungul unei cărări pietruite, casele romilor sau înmulţit văzând cu ochii, astfel că de la câteva cocioabe în prezent s-a ajuns la 130 de case şi 600 de suflete care îşi duc existenţa aici. Trecerea dintr-un judeţ în altul nu a fost deloc dificilă pentru romi, întrucât tot ceea ce aveau de făcut era să treacă un pârâu. Primarul comunei Belin, Siko Imreh, îşi aminteşte că imediat după anii ’80 pârâul respectiv a ieşit din matcă şi a luat casa unui rom care era pe teritoriul Braşovului şi din această cauză romii care au venit ulterior aici au început să construiască pe terenul judeţului nostru.

O singură adresă

Acum, în fiecare an apar case noi, iar comunitatea se măreşte văzând cu ochii. În acte însă, toţi cei 600 de romi încap în aceeaşi casă cu două camere, a bătrânului Boroş Gheorghe, care locuieşte în Arini la casa cu numărul 104, pe partea braşoveană a apei. Aceeaşi adresă apare pe buletinele tuturor romilor de aici, la un control de acum doi-trei ani reieşind că 380 de buletine sunt emise pe acelaşi număr de casă. Deşi au încercat să aplice amenzi pentru construcţiile ilegale, autorităţile din Belin nu au reuşit însă să le încaseze, întrucât romii nu aveau bani să le plătească, iar dacă era vorba să fie traşi vreodată la răspundere pentru ceva, imediat dădeau fuga peste pod, în Braşov. Cu toate că nu au nicio autorizaţie de construcţie pentru casele lor, locatarii „satului fantomă“, cum a mai fost denumit, nu au întâmpinat probleme în a se racorda la energia electrică a judeţului Braşov. Tot la judeţul vecin plătesc impozitele şi îşi ridică ajutorul social. „S-ar fi putut stopa acum patru – cinci ani, dar Primăria Măieruş le-a eliberat în continuare buletine. Oamenii au şi ei dreptate, au construit, au copii, greutăţi, plătesc impozite la Braşov. Cum să le ia oamenilor impozit pe terenul Belinului?!”, spune consilierul local şi reprezentantul romilor din satul Belin Vale, Alexe Drăgan.

Romii nu vor la Covasna

Obişnuiţi că ei sunt braşoveni şi având în vedere că nu cunosc limba maghiară, romii de aici nici nu ar vrea să audă că ar putea trece la Covasna, dacă s-ar pune această problemă. „Mai degrabă aş strica decât să trec la Covasna. Avem copii la şcoală, dispensar la Măieruş, numi convine să merg până la Belin” sau „Nu ne place la Covasna, e greu, nu ştim limba maghiară, Braşovul e mai aproape, suntem obişnuiţi“ sunt afirmaţii obişnuite printre romii clandestini. Oamenii spun că au cumpărat terenurile pe care au construcţii de la gospodari din comună, dar nu li s-a spus că nu au voie să construiască, astfel că ei şi-au văzut de viaţă şi au făcut câte un bordei. Soluţia propusă de cei doi prefecţi, de regularizare a pârâului Corlat, este aşteptată cu curiozitate atât de romii în cauză cât şi de autorităţile din comună, acestea întrebându-se dacă soluţia se va putea aplica cu succes şi dacă nu cumva romii, în dezvoltarea lor, nu vor ajunge tot în Covasna.

Curtaţi de candidaţi

În plină campanie electorală, politicienii nu au uitat nici de acest colţ „al nimănui“, iar romii din valea Corlatului nu sunt ocoliţi atunci când vine vorba de campania electorală. Candidaţii care trec pe aici dau glas prin portavocile lor la promisiuni de apă, canalizare şi buletine pentru romii care i-ar vota la alegerile parlamentare. Oamenii sunt însă prea păţiţi ca să mai creadă în vorbele lor. „De 4-5 ani tot spun, dar nu ştiu dacă se rezolvă odată. Să ne treacă la Braşov, să dea teren în schimb. Şi noi suntem oameni ca şi alţii, avem suflete, avem copii. Să facă schimb de teren, dar nimeni nu face nimic, promit marea cu sarea, vin şi zic votaţi asta, că facem asta, că băgăm apă, n-o băgat nimic, nimic nu fac, numa promit. Apoi de promisiuni suntem sătui până peste cap, de promisiuni ne-am săturat”, spune un rom de pe Valea Corlatului.

Graniţă vs. viitură

Potrivit prefectului Gyorgy Ervin, pentru această regularizare există deja un proiect cadru, dar depinde de SGA când finalizează documentaţia pentru a demara lucrările. Valoarea estimată a lucrărilor se ridică la un milion de lei. „Nu se poate pune problema refacerii graniţei administrative dintre judeţele Covasna şi Braşov, de aceea o regularizare a pârâului poate rezolva situaţia fără niciun fel de probleme. Pe mine mă interesează în primul rând soarta a 600 de oameni. Dacă, Doamne fereşte, vine o viitură, noaptea, pot să moară câteva zeci de persoane care au locuinţele în albie. Noul curs va fi o curbă sinusoidă care nu va lăsa judeţul Covasna mai mic, dar va proteja de viitură comunitatea de romi stabilită aici” spune prefectul judeţului Covasna.

Ana Sidon