ACTUALITATE 9 aprilie 2013

HungaRomânisme – expresii care nu se traduc, dar se desenează

de Székely Emőke | 920 vizualizări

Un maghiar din Sfântu Gheorghe şi o româncă din Iaşi realizează la Cluj un dicţionar al cuvintelor care nu se pot traduce

A fost odată ca niciodată o româncă și un maghiar… Cam așa începe proiectul inedit numit HungaRomânisme, o culegere de expresii care au un înțeles în una dintre cele două limbi, însă traduse mot-à-mot stârnesc zâmbete.

63238_353787578060841_559193147_n

Unu-i ungurean, alta-i moldoveancă

Sugár David și Alexandra Damian trăiesc la Cluj Napoca, însă niciunul dintre ei nu este clujean „de loc”. David a crescut la Sfântu Gheorghe, unde „a făcut rost” de o mulțime de expresii folosite de maghiari și secui, care, traduse, stârnesc zâmbete. Alexandra este din Iași, și ea a fost cea care s-a distrat pe seama acestor expresii pe care David și cunoscuții lui de etnie maghiară i le-au tradus. Lucrurile au evoluat și în sens invers, întrucât expresiile moldovenești pe care David le-a auzit în cadrul unei excursii la Iași îi sunt și acum o enigmă. Cam aici a început povestea unui proiect inedit, care implică graficieni ai căror misiune este să ilustreze „pârțul de fluture” sau „rece sus tăiat”-ul.

149495_363077757131823_1563740553_n

 

 

 

 

 

Cum să-ți explic…?

„Ideea exista de multă vreme în minţile noastre şi practic din explicaţiile unui maghiar care trebuia să îşi facă limba înţeleasă de către o româncă ce n-avea nici în clin, nici în mânecă cu graiul unguresc s-au născut traducerile mot-à-mot şi istoria din spatele expresiilor. Evident, ele au trecut mai departe prin viu grai către restul românilor din grupurile de prieteni şi în foarte scurt timp, lepkefing-ul – pârţul de fluture a devenit unul din cele mai virale catchphrase-uri din conversaţiile tuturor. "Traducerile vizuale", aşa cum le numim noi, au urmat firesc, fiindcă era păcat să nu dăm curs (tri)dimensiunii ungurești care-i absolut abstractă şi în acelaşi timp extrem de amuzantă” – ne povestesc cei doi tineri.

David spune că scopul inițial al Hungaromânismelor a fost simplul amuzament al Alexandrei și prietenilor români. „Între timp ne-am dat seama că putem da mai departe deopotrivă ungurilor, care se vor amuza tocmai fiindcă expresiile le sunt cunoscute şi se vor bucura de ilustraţii şi românilor, pentru care reprezintă o noutate” – adaugă el.

228283_359165517523047_1014878475_n

Graficienii au răspuns „da”

Expresii aveau, la fel și idei. Le-a trebuit însă cineva care să materializeze într-un fel tot proiectul. Și acel cineva a venit, ba mai mult, HungaRomânismele le-au plăcut atât de mult unor graficieni din țară încât momentan sunt patru persoane care lucrează la partea de desen a explicațiilor inedite. „Proiectul a început cu George Roşu, un grafician braşovean pe care noi îl urmăream de multă vreme online, dar apoi au venit de la sine cumva şi colaborări cu alţi ilustratori cu viziuni total diferite, toate mustind de umor. Deocamdată mai lucrăm cu Tea Tomescu (Dungi), Răzvan Corneci (k.), Șerban Mocanu (Potop) și Annabella Orosz. Avem în sac şi alte nume, dar le dezvăluim la timpul lor” – spune Alexandra.

Poate părea ciudat, însă David și Alexandra nici nu s-au văzut cu graficienii care s-au implicat în HungaRomânisme. „Am fost surprinşi să observăm cu câtă receptivitate şi creativitate au surprins graficienii esenţa expresiilor, deşi niciunul nu era familiarizat cu limba maghiară. Există o sinergie faină între noi, ne înţelegem tare bine, abia aşteptăm să facem şi întrunirea de popor, fiindcă momentan ne ştim doar online” – ne-a declarat David.

524828_363487413757524_1961808092_n

Succes neașteptat

HungaRomânismele trăiesc deocamdată pe Facebook, unde în decurs de o lună au adunat peste 1.500 de like-uri. Succesul i-a luat prin surprindere pe cei doi tineri, dar acest feedback exploziv i-a făcut să se gândească la aspect din afara sferei online. Astfel ne putem aștepta la o expoziție a lucrărilor atunci când „vor avea suficient material”.

„Ideea a prins foarte bine, umorul a fost şi-n cazul ăsta un liant perfect pentru oameni deopotrivă români şi maghiari. Nu prea poți să nu râzi când ţi se ilustrează un pârţ de gâsculiţă sau o pâine cu blană, indiferent care ţi-e naţia” – este de părere David.

Se așteaptă propuneri

Oamenii se implică activ în acest proiect, pe pagina de Facebook a HungaRomânismelor persoane de diferite vârste, români și maghiari deopotrivă postează propuneri, vin cu expresii. Acest lucru este bine primit de părinții HungaRomânismelor, David și Alexandra spunând că feedback-ul de tipul acesta e foarte constructiv. „Am ilustrat o bună parte din sugestii, cu ocazia asta am făcut şi noi un mic top al expresiilor cele mai populare, de ex. "Rece sus tăiat"-ul este mezelul. Mulţumim tare mult celor care ne scriu, de la ei vine baza şi sperăm ca lumea să fie la fel de receptivă atunci când vom HungaRomâniza în sens invers” – ne explică ei.

Urmează versiunea inversă

Ei bine, deocamdată cei interesați se pot delecta cu desenele postate pe pagina de Facebook, pot înțelege astfel că „pârțul de fluture” este de fapt o nimic toată, „sarea curgătoare” este de fapt coridor, iar când cineva „își smulge saliva”, nu face altceva decât să vorbească fără noimă. Urmează însă și varianta inversă. Când? „Cât de curând, încă strângem pionieri şi invităm cu ocazia asta graficienii români şi unguri cu haz (fie el şi de necaz) să ne scrie şi-i primim bucuroşi în ograda hungaromână” – încheie cei doi clujeni.

Distribuie articolul:  
|

ACTUALITATE

De acelasi autor

Comentarii: 1

Adaugă comentariu
daniel, 9 aprilie 2013
E geanial proiectul asta.... cu siguranta avem nevoie de mai multe proiecte interculturale de genul acesta.... multa bafta!!
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.