În perioada 5 – 30 august 2009, Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni a continuat cercetările arheologice sistematice în situl de la Păuleni Ciuc – Ciomortan „Dâmbul Cetăţii - Várdomb” jud. Harghita. Obiectivele cercetărilor arheologice din acest an au

Descoperiri inedite aparţinând culturii Wietenberg (mileniul II î. Hr., circa 1800/1700 – 1500/1400 î. Hr.) de la Păuleni Ciuc – Ciomortan „Várdomb – Dâmbul Cetăţii”, jud. Harghita

În perioada 5 – 30 august 2009, Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni a continuat cercetările arheologice sistematice în situl de la Păuleni Ciuc – Ciomortan „Dâmbul Cetăţii - Várdomb” jud. Harghita. Obiectivele cercetărilor arheologice din acest an au fost:

- cercetarea sitemului de fortificaţie al aşezării;

- cercetarea vestigiilor din epoca bron zului mijlociu (mileniul II î. Hr.) aparţinând culturii Wietenberg (cultură datată cronologic 1800/1700 – 1500/1400 î. Hr.).

Cultura Wietenberg este cunoscută ca una dintre cele mai importante culturi din perioada epocii bronzului mijlociu de pe teritoriul României.

Majoritatea aşezărilor acestei culturi sunt cunoscute în centrul Transilvaniei, dar purtătorii săi au fost preocupaţi şi de preluarea controlului asupra celor mai importante puncte strategice din Carpaţii Răsăriteni, ocupând în acest scop şi aşezarea de la Várdomb – Dâmbul Cetăţii. După toate probabilităţile, ei au reparat fortificaţiile vechi ale aşezării şi şi-au construit locuinţele pe panta interioară a valului de apărare (până în anul 2008 au fost descoperite şi cercetate 4 locuinţe).

Locuinţele au fost delimitate prin aglomerări formate din fragmente de lipitură arsă cu amprente de pari şi nuiele împletite, bolovani de piatră şi o cantitate mare de fragmente ceramice.

Locuinţele aveau forma rectangulară cu dimensiunile de circa 3 x 4 m iar la nivelul podelei, în fiecare locuinţă au fost descoperite vetre de foc utilizate pentru încălzit şi gătit. Inventarul locuinţelor este reprezentat de o cantitate mare de vase ceramice, fragmente ceramice şi unelte din piatră, os, corn şi bronz.

În campania din 2009 a fost descoperită o nouă locuinţă de suprafaţă (a cincea) atribuită culturii Wietenberg. Sistemul de construcţie al locuinţei este asemănător cu celelalte descoperite şi cercetate în campaniile anterioare.

Această locuinţă aduce noi informaţii cu privire la amenajarea spaţiului aşezării în epoca bronzului mijlociu. Locuinţele descoperite erau aşezate pe panta interioară a valului de fortificaţie şi formau un şir de formă semicirculară.

Incinta (partea centrală a sitului) a rămas liberă şi era probabil utilizată pentru alte activităţi. O descoperire deosebit de importantă provine din apropierea acestei locuinţe, mai exact de lângă peretele nordic al casei. Aici a fost descoperită o groapă de formă circulară cu diametrul de 50 cm, a cărei umplutură în partea superioară era formată din pământ negru, argilă şi pietricele.

În groapă a fost descoperit un schelet uman (oasele scheletului vor fi supuse unei analize antropologice la Institutul de Antropologie din Bucureşti). După mărimea oaselor putem afirma că acestea aparţin unui copil (vârsta probabilă de circa 1 – 2 ani). Copilul a fost depus în groapă, în poziţie chircită (ghemuită), culcat pe o parte, cu capul spre vest (privirea spre sud) şi picioarele spre est.

Din acest schelet s-a păstrat cutia craniană aproape integral şi circa 40 – 50 % din celelalte oase ale corpului. În groapă alături de scheletul înhumat al copilului au fost descoperite şi fragmente ceramice atribuite culturii Wietenberg.

Este pentru a doua oară la Păuleni Ciuc – Ciomortan, când în apropierea unei locuinţe a fost descoperită o groapă în care a fost depus un schelet de copil înhumat.

Prima descoperire provine din anul 2000, când într-o groapă circulară puţin adâncă, se afla în poziţie chircită scheletul unui copil de 6 luni (acesta a fost analizat de către antropologi). Alături de scheletul copilului se aflau două pietre mari neprelucrate şi câteva fragmente ceramice de factură Wietenberg.

Este puţin probabil ca aceste complexe să fi fost mormânte obişnuite, deoarece purtătorii culturii Wietenberg practicau ritul funerar diferit, cel al incineraţiei, înmormântându-şi defuncţii în spaţii funerare distincte de aşezări, în necropole plane.

După toate probabilităţile, aceste complexe pot atesta sacrificiul uman (în special de copii) - obicei bine cunoscut în preistorie dar şi mai târziu.

O altă interpretare ar fi că purtătorii culturii Wietenberg prefereau să păstreze pruncii decedaţi cât mai apropape de casă, pentru a fi mai aproape de familie.

Obiceiurile funerare din aria culturii Wietenberg sunt încă puţin documentate arheologic, din cele 50 de morminte cercetate până acum predomină ritul incineraţiei.

Una dintre cele mai importante aşezări aparţinând culturii Wietenberg se află la Derşida (jud. Sălaj), loc în care au fost descoperite mai multe niveluri de locuire din perioada acestei culturi şi foarte multe vestigii arheologice.

De o importanţă deosebită este şi locul de cult cercetat parţial de la Oarţa de Sus (jud. Maramureş), unde au fost descoperite cantităţi imense de vase ceramice cu forme şi dimensiuni diferite, dar şi obiecte din metal (podoabe din bronz, argint şi aur).

Menţionăm că la Păuleni Ciuc – Ciomortan „Dâmbul Cetăţii - Várdomb” este singurul loc din arealul culturii Wietenberg, unde au fost cercetate 5 locuinţe şi două gropi circulare cu depuneri de copii înhumaţi.

Descoperirile de la „Dâmbul Cetăţii - Várdomb” sunt foarte importante pentru cunoaşterea modului de organizare al aşezării, a sistemului de construcţie al locuinţelor şi pentru practicile funerare în perioada epocii bronzului mijlociu de pe teritoriul României.

În prezent, aşezarea preistorică de la Păuleni Ciuc-Ciomortan, deşi una dintre cele mai amplu cercetată din zonă, este departe de a fi cercetată exhaustiv. Ea ascunde încă multe taine şi dispune de un potenţial ştiinţific extraordinar de valoros.

Arheolog drd. Dan Buzea