Prefectul judeţului Covasna, Codrin Munteanu, a acţionat în instanţă fosta Comisie Judeţeană de fond funciar, pe considerentul că aceasta ar fi efectuat o retrocedare nelegală. Potrivit lui Codrin Munteanu, este vorba despre retrocedarea către familia contelui Apor a peste o mie de hectare de teren, aflate la Comandău. „Este vorba despre o retrocedare făcută în baza unor contracte de vânzare-cumpărare anulate

Prefectul Codrin Munteanu a acţionat în instanţă fosta Comisie Judeţeană de fond funciar, pe considerentul că aceasta ar fi efectuat o retrocedare nelegală.

Prefectul judeţului Covasna, Codrin Munteanu, a acţionat în instanţă fosta Comisie Judeţeană de fond funciar, pe considerentul că aceasta ar fi efectuat o retrocedare nelegală. Potrivit lui Codrin Munteanu, este vorba despre retrocedarea către familia contelui Apor a peste o mie de hectare de teren, aflate la Comandău.

„Este vorba despre o retrocedare făcută în baza unor contracte de vânzare-cumpărare anulate de instanţa de judecată în anii ’40, pe un teren cu vegetaţie forestieră. Chiar dacă nu ar fi fost anulate, respectivele contracte nu puteau sta la baza retrocedării, pentru că erau două contracte sub condiţie, arătând că vânzarea este valabilă dacă se va îndeplini o condiţie, însă nu s-a făcut dovada îndeplinirii condiţiei”, a explicat Codrin Munteanu. Potrivit prefectului, votul Comisiei Judeţene de fond funciar a fost de cinci voturi „pentru“ şi cinci „împotrivă“, în acest caz fiind decisiv votul preşedintelui Comisiei, care era prefectul de la acea vreme, Gyorgy Ervin, care a hotărât să dea câştig urmaşilor contelui Apor.

Codrin Munteanu a menţionat că inclusiv Direcţia Silvică a acţionat în judecată fosta Comisie Judeţeană de fond funciar, câştigând procesul şi confirmându-se astfel că hotărârea de retrocedare era nelegală.

„Cu toate acestea, la Tribunalul Covasna, probabil din cauza lipsei unor argumente legale pentru admiterea recursului persoanei care revendica terenul, pentru prima oară după douăzeci de ani, s-a invocat din oficiu lipsa calităţii procesuale a Direcţiei Silvice, recunoscută însă peste tot în ţară, inclusiv de Tribunalul Covasna, până la această speţă şi sa casat hotărârea”, a mai arătat prefectul, adăugând că va cere strămutarea acestei cauze, posibil şi a altora, de la Tribunalul Covasna în alt judeţ, motivând „o bănuială legitimă”.

Prefectul a mai declarat că la Comandău mai există probleme şi cu alte terenuri revendicate de urmaşii contelui Apor - în jur de 1.500 de hectare, autorităţile locale de acolo solicitând sprijin prefectului în clarificarea situaţiei, deoarece sunt implicate şi terenuri intravilane, pe care se află inclusiv construcţii particulare.

Cererile de retrocedare, soluţionate în proporţie de numai 60%

Potrivit unei statistici realizată de Prefectura Covasna asupra situaţiei retrocedărilor, până acum au fost înregistrate 105.371 cereri de retrocedări, din care au fost soluţionate 63.546 şi s-au emis 53.052 de titluri de titluri de proprietate.

„Sunt situaţii punctuale, în care primarii vin extrem de motivaţi pentru alicarea legilor fondului funciar, suspicios de înflăcăraţi, iar legea spune că cererile se analizează în ordinea înregistrării lor. Cu toate acestea, sunt cereri de la finalul registrului, soluţionate, şi altele de la începutul registrului, nesoluţionate”, a mai declarat Codrin Munteanu. Potrivit acestuia, la nivelul Comisiei Judeţene de fond funciar a mai fost identificată şi o practică nelegală ce ca atrage sancţiuni şi anume aceea de a valida atribuiri de teren pentru comune, deşi potrivit legii, terenurile trec în proprietatea localităţilor numai după finalizarea procesului de retrocedare şi repunerea în drepturi a cetăţenilor. Se pare că această practică a fost instituită ca urmare a unor cereri ale primarilor, motivate prin atragerea de investitori, însă nici chiar după primirea terenurilor, investitorii nu au apărut.

Monica Rizea