Ai deschis vreodată Instagramul și ai simțit că toți ceilalți sunt în vacanță, la festivaluri, în city break-uri spontane sau oriunde, prin oraș, cu o sumedenie de prieteni? Iar tu? Tu ești acasă, obosit(ă), în haine lejere, cu o listă de lucruri și treburi pe care nu știi când le mai bifezi? Acel nod în stomac, acel gând că „rămâi pe dinafară” poartă un nume: FOMO – Fear of Missing Out, adică teama de a rata ceva important sau valoros.

Este o formă modernă de anxietate, hrănită de rețelele sociale, dar adânc ancorată în nevoia umană de apartenență, validare și conexiune. Și, chiar dacă pare un moft al generației Z, FOMO este un sentiment real, care ne afectează pe toți, indiferent de vârstă.

Cum ia naștere FOMO, din punct de vedere psihologic?

FOMO se activează atunci când creierul nostru percepe că accesul la o experiență socială valoroasă ne este refuzat. În subconștient, egalăm această „ratare” cu pierderea statutului, a valorii personale sau a conexiunii cu grupul. Este o teamă profundă de excludere, amplificată de social media.

Creierul reacționează la imaginea unei vieți mai bune cu o doză de stress, chiar dacă știm că e editată, chiar dacă intuim că e doar o fațadă. Emoțional, rămâne sentimentul că am făcut și că suntem mai puțin decât ceilalți.

De ce este alimentat FOMO?

·       Rețelele sociale: unde vedem doar momentele atent selectate din viețile altora;

·       Comparația constantă: ne face să ne evaluăm viața în funcție de idealuri ireale;

·       Presiunea de a fi peste tot, mereu la curent, mereu în pas cu trendul;

·       Notificările continue: ne sabotează prezența și ne scot constant din momentul prezent.

Cum transformă brandurile FOMO într-o strategie?

Industria publicitară a înțeles rapid potențialul acestei emoții. Multe branduri transformă FOMO într-o punte directă către profit. Cum? Prin promisiunea subtilă că, dacă nu poți avea viața perfectă a influencerului din postare, poți avea măcar produsul lui. O cremă, un parfum, un airfryer, o soluție de scos pete.

Această dinamică exploatează două vulnerabilități: frica de excludere și nevoia de apartenență. Produsele devin simboluri de statut și soluții rapide la un disconfort emoțional real. Nu ai ce are el/ea, dar poți cumpăra ce folosește el/ea. Iar asta îți rezolvă jumătate din problemă.

Cât timp pierdem pe social media?

Petrecem, în medie, între 4 și 6 ore zilnic pe telefon – o lună și jumătate pe an. În tot acest timp, ne expunem constant la conținut care ne spune că altora le e mai bine. Pe termen scurt, acest lucru duce la oboseală mentală, iritabilitate, scăderea concentrării. Pe termen lung, afectează imaginea de sine, duce la anxietate, depresie și o stare continuă de nemulțumire.

Ce poți face pentru a gestiona FOMO?

·       Conștientizează-ți declanșatorii. Ce tip de conținut te face să te simți exclus(ă)?

·       Stabilește limite. Pauze de la ecran, zile fără notificări, ore fără scroll.

·       Vorbește despre asta. Cu copilul tău, cu partenerul, cu tine.

·       Fii selectiv(ă) cu ce urmărești. Curăță-ți feed-ul de conturi care te fac să te simți prost – și umple-l cu oameni autentici.

Ce le spunem copiilor?

Nu-i certăm că suferă din cauza a „ce văd pe TikTok”. Le explicăm cum funcționează acest mecanism. Îi învățăm să se întrebe: „Mă face asta să mă simt mai bine sau mai rău?” și îi ajutăm să înțeleagă că valoarea lor nu depinde de ce au sau ce postează alții.

FOMO este, poate, una dintre cele mai subtile, dar puternice forme de presiune din viața noastră digitală. Ne fură bucuria, prezentul și autenticitatea. Nu o putem elimina complet, dar o putem înțelege și gestiona. Alegerea de a trăi puțin mai conștient e, de fapt, primul pas spre a nu ne mai lăsa cuprinși de frici care nu sunt ale noastre.

Dacă și tu simți că social media îți sapă în încredere și liniște, ai făcut deja primul pas; ai dat un nume acestui sentiment. Trimite articolul acesta cuiva care poate simte la fel. Sau, mai simplu, oprește-te din scroll și ridică privirea. Viața pe care nu vrei să o ratezi se întâmplă chiar acum, în fața ta.

Adelina Stroie - social media manager

***

Materialul este scris de Adelina Stroie, specialist în comunicare online și social media manager. Acesta este cel de-al doilea articol din seria „Adelina traduce internetul”, în care îți aducem sfaturi clare, exemple concrete și idei ușor de aplicat, pentru cei care vor să înțeleagă mai bine cum funcționează rețelele sociale.