Schimbările noului Cod Fiscal pentru mediul de afaceri

Noul Cod Fiscal a dat bătăi de cap nu doar autorităţilor locale, ci şi mediului privat. Preşedintele de onoare al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, filiala Covasna, Debreczeni János, a precizat că noul cod fiscal aduce şi o serie de schimbări pozitive, dar şi că noua lege este departe de a fi perfectă.

„Fiscalitatea este foarte sofisticată. Cu o mână dai, cu alta iei. E un perpetuum mobile. Sunt multe schimbări pozitive, dar din punctul meu de vedere, modul în care au schimbat Codul Fiscal este neobişnuit. Practic, au făcut o transcriere a Codului Fiscal şi ne e foarte greu să ne dăm seama ce şi cum s-a schimbat. Pe de altă parte, noua formulă este mai bine sintetizată”, ne-a declarat preşedintele de onoare al CECCAR Covasna, Debreczeni János.

„Nu ne putem compara cu economia Germaniei, care are un trecut şi un Cod Fiscal pus la punct. Noi am început mult mai târziu decât ei şi mereu apar probleme. Şi la un autoturism sunt necesare reparaţii din când în când. Modificările sunt necesare pentru că timpul aduce schimbări economice care trebuie adaptate. O parte din schimbări sunt binevenite pentru că tot timpul este loc de mai bine”, a spus expertul contabil Debreczeni János.

Schimbări pozitive ale Codului Fiscal

Schimbările pozitive în ceea ce priveşte fiscalitatea în mediul de afaceri au în vedere scăderi ale cotelor de impozit, majorarea procentului de sponsorizare, dar şi posibilitatea utilizării profitului reinvestit.

„Sunt şi schimbări bune. Cota de impozitare pe dividende a scăzut anul acesta la 5% de la 16%. Anul viitor va creşte la 10,5% pentru că se va include şi CASS-ul. Un alt avantaj al noului Cod Fiscal pentru mediul de afaceri este majorarea procentului la sponsorizare, de la 0,3% din cifra de afaceri la 0,5%. Acţiunile sociale, banii care se dau de Crăciun sau de Paşti, au fost majorate de la 2% din fondul de salariu la 5%. În limita a 150 de lei de persoană, acest venit este neimpozabil, fapt care avantajează şi firmele şi angajaţii”, a spus expertul contabil Debreczeni János.

Continuând lista schimbărilor pozitive, preşedintele de onoare al CECCAR Covasna a precizat: „Toate societăţile comerciale pornesc ca microîntreprinderi. Cota de impozit era de 3%. Acum s-a introdus această modificare de reducere a cotei de impozit de la 3 până la 1% în funcţie de numărul de angajaţi: dacă ai un angajat atunci plăteşti 2%, iar dacă ai cel puţin doi angajaţi plăteşti 1%. În plus, s-a mărit plafonul până la care poţi să rămâi microîntreprindere, de la 65.000 de euro la 100.000 de euro”.

„La categoria de firme care plătesc impozit pe profit, de 16%, de anul trecut s-a introdus facilitatea profitului reinvestit. Dacă se achiziţionează utilaje tehnologice, respectiv echipamente, pentru investiţia realizată nu se plăteşte impozit. Pentru anul acesta profitul reinvestit a fost extins şi pentru echipamente de calcul, periferice, programe informatice, casă de marcat. Este un sprijin de dezvoltare a mediului de afaceri. Schimbările pozitive sunt totdeauna necesare. România are o creştere economică despre care se spune că provine din consum. Ar trebui să avem şi creşteri reale, iar profitul reinvestit, pentru mine, este o pârghie care într-adevăr înseamnă creştere şi dezvoltare. Până la urmă toate aceste investiţii ajută la creşterea economiei ţării prin crearea de noi locuri de muncă, producţie mărită şi aşa mai departe”, a mai punctat Debreczeni János.

Preşedintele CECCAR Covasna a mai precizat că legea obligă toate societăţile comerciale să îşi schimbe casele de marcat până în luna noiembrie. „Nu se vor mai utiliza casele de marcat cu role, ci doar cele care vor fi legate prin internet la un server central”, a spus Debreczeni János.

Părţile negative

Dintre elementele negative pe care noul cod fiscal le generează, preşedintele de onoare al CECCAR Covasna a enumerat contribuţiile prea mari, dar şi birocraţia.

„Ar trebui să se mai reducă puţin şi contribuţiile. Angajatorii plătesc destul de mult pentru un angajat. Dacă un angajator vrea să dea un salariu de 2.300 de lei, de exemplu, atunci acesta va plăti în total peste 4.000 de lei. Contribuţiile, atât ale angajatorului, cât şi ale angajaţilor sunt destul de mari”, a spus expertul contabil, care a adăugat că problema cea mai mare este dată de pensii: „Într-o societate, pensiile se plătesc din contribuţiile angajaţilor activi. De la noi lipsesc circa 3,5 milioane de oameni care lucrează în afară şi nu cotizează în ţară. Pensionarii au rămas aici. De aceea valoarea punctului de pensie este la 870 de lei. Ca să ajungi la o astfel de pensie, trebuie să ai un salariu de 2.700 de lei. Valoarea punctului de pensie se stabileşte în funcţie de bugetul ţării”.

Întrebat despre cel mai mare aspect negativ al fiscalităţii româneşti, preşedintele CECCAR Covasna, asociat al unei firme de contabilitate, a precizat: „Pe noi ne deranjează foarte mult birocraţia. Noi suntem firmă de contabilitate şi ne dorim să nu se producă evaziune fiscală, să plătească firmele la timp şi aşa mai departe, dar misiunea noastră este îngreunată de volumul mare al birocraţiei. Mai nou, se cer nişte declaraţii recapitulative. Încă Ministerul de Finanţe a întârziat să dea explicaţii complete despre întocmirea acestor declaraţii”.