Despre legendele secuiești și influențele lor românești, cu creatorul proiectului Legendarium

A început cu o hartă. A continuat cu o carte, filme de animație, proiecte turistice și activități în școli. Proiectul Legendarium, înființat de Fazakas Szabolcs și colaboratorii săi de la Asociația Culturală Visus, prezintă copiilor și nu numai legendele din regiunea Secuimii. Sunt legende, inclusiv românești, din actualele județe Harghita, Mureș și Covasna și din fostul scaun al Arieșului. Despre aceste „sms-uri din trecut”, în special despre legendele din județul nostru și despre proiectul său ne-a vorbit, cu prilejul unei vizite în Sfântu Gheorghe, Fazakas Szabolcs.

Un proiect ce dă viață locurilor

La bază jurnalist și operator de imagine, odorheianul Fazakas Szabolcs a avut ideea unui proiect despre legendele regiunii acum 11 ani, după discuții cu un preot și un istoric. Peste patru ani de zile, a început, prin Asociația Visus, proiectul Legendarium, dorind să facă o hartă cu legende harghitene. „Am făcut prima dată harta pentru turism, că să dăm viață acestor locații. Și dacă ieșim din Secuime, în zone culturale, sunt legende, turiștii merg acolo, vezi, de pildă, lacul Lochness din Scoția. Am "colecționat" legendele care aparțin locațiilor turistice, geografice și istorice. Suntem mai multiculturali, așa că am comunicat și cu românii din Harghita – din Toplița și Corbu –, ne-au trimis legendele lor și le-am tradus în maghiară, pentru siteul proiectului, legendarium.ro. La început am vrut să fie pentru județul Harghita, dar erau multe legende care depășeau limitele județului și așa ne-am propus ca proiectul să se axeze pe Secuime”, povestește Fazakas.

„Nu-mi place să folosesc termenul Ținutul Secuiesc pentru că apar multe neînțelegeri. „Ţinutul” se înțelege altfel, de aici provin niște probleme care nu-s bune nici pentru maghiari, nici pentru români”, face o paranteză coordonatorul Legendarium.

„Apoi proiectul a început să meargă pe o cale culturală și educațională. A trebuit să întregim conceptul, așa că, acum vreo patru ani, am editat cartea, în 2012. Eu am venit cu ideea cărții, la care au colaborat un redactor și mai mulți graficieni. Pentru ce este în hartă și carte am primit legende, inclusiv de la oamenii de pe facebook, dar ne-am bazat pe munca lui Orbán Balázs care a strâns foarte multe legende din zonă în secolul 19. Am colaborat cu etnografi care au verificat originalitatea materialului cules, să nu publicăm legende false”, detaliază Fazakas.

Tătarii și „Forrest Gump”

În peste 200 de pagini și mai multe capitole, fiecare corespunzând unui scaun istoric al Secuimii, cititorii mari și mici pot afla legende cu regi, balauri, șerpi, zâne, viteji și domnițe. Unele explică denumirea unor localități sau un fenomen natural. Legendele diferă de la un loc la altul și în funcție de istorie: „În zonele unde au fost mai multe atacuri tătărești, acolo apar legende cu tătari. De pildă, e legenda lui Szaladar din Ghelința, un fel de Forrest Gump, care fugea așa tare că nu l-au prins tătarii. Și la Oituz există o legendă a unei bătălii cu tătarii, unde secuii au fost trădați”.

Influențe românești

„În județul Covasna aveți și legende cu șerpi uriași, la cetatea Ika de la Cernatul de sus. Și sunt mai multe legende cu uriași și comori decât în zonele Ciuc și Odorhei. Erau uriași așa de mari că mergeau de pe un deal pe altul. În zona Trei Scaune se simte influența legendelor moldovenești și buzoiene, de pildă prin acest element al uriașilor. Legendele trăiesc foarte bine una lângă alta, doar oamenii trebuie să învețe să cunoască, fiecare, cultura celuilalt”, mai spune Fazakas, adăugând că noua ediție a cărții va cuprinde și legende cu secui luptând alături de domnitori români.

Cum au rădăcini din negura vremurilor, pe când nu exista ideea de corectitudine politică, unele legende au și finaluri triste. „Aceste legende au fost povestite generații de-a rândul. Am realizat cartea și ilustrațiile astfel încât să nu fie povești horror, pentru că provin din realitate”, precizează coordonatorul Legendarium.

Călătorii pe urmele legendelor

După carte, au venit două jocuri interactive, cărți de joc tip memo, pentru dezvoltarea memoriei și cunoștințelor, dar și programe turistice, prin care drumeții mari și mici să descopere locurile și legendele lor. „Am încercat să colaborăm cu multă lume, dar când am organizat o astfel de excursie am făcut-o prin puterile proprii. Cei care au pensiuni trebuie să recunoască că noi le oferim un fel de pachet turistic, or ei nu văd că au nevoie. Dacă ar folosi această soluție ar putea atrage mai mulți turiști”, zice, cu regret, Fazakas.

Desene animate și „vânători de legende”

Încă de când au făcut harta, cei de la Asociația Culturală Visus au conceput imaginile în mișcare. Cu timpul, a apărut ideea unor desene animate. Pentru că a le produce la Budapesta era prea scump, Fazakas şi colaboratorii săi le-au realizat la Odorheiu Secuiesc, în studioul său de animație 3D. „Primul serial este despre piatra găurită de lângă Corund, iar în curând va fi gata și desenul animat despre legenda comorii de la Reci”, spune Fazakas. El adăugă că desenele animate au subtitrare în română și că se gândește și la dublare.

Proiectul Legendarium se adresează unui public de la 3 la 103 ani, glumește Fazakas, adăugând că publicul principal sunt copiii: „Mergem în școli când suntem invitați. Am fost lângă Odorhei să prezentăm desene animate, dar am fost invitați și aici la Sfântu Gheorghe. Copiii pot descoperi legendele prin jocuri, și oferim hărți gratis, iar cărțile noastre sunt folosite ca material didactic”. Micuții pot fi și niște „informatori” despre legendele din locurile lor: „Anul trecut am organizat jocuri pentru şcoli, de vânat de legende. Copiii au avut ca temă să întrebe bunicii, vecinii despre legenda locală și să ne-o scrie. Am avut astfel de jocuri și la Ozun, Reci și în stațiunea Covasna”.

„Mesaje din trecut care ne arată calea spre viitor”

Fazakas Szabolcs se ocupă în prezent numai cu proiectul Legendarium, o pasiune din care își și câștigă pâinea. „Legendele sunt un fel de sms-uri din trecut. Cu imagini și cu teme care îi învață pe copii despre omenie și înțelegere. Sunt mesaje din trecut care ne arată calea spre viitor”, consideră Fazakas. El adaugă că așteaptă în continuare legende, inclusiv românești, din zona noastră, pentru noua ediție a cărții Legendarium. Toți cei dornici să contribuie la proiect, sau să primească în format electronic traducerea în română a legendelor din Legendarium, pot scrie un mail la info@legendarium.ro.