La școala „Avram Iancu” din orașul Covasna se desfășoară un proiect inedit

Un grup de 16 elevi și 11 coordonatori de la Liceul de Alpinism din Zuoz, Elveția, muncesc, de aproximativ două săptămâni la reabilitarea acoperișului și schimbarea geamurilor Școlii Gimnaziale „Avram Iancu” din orașul Covasna. Pe lângă munca fizică pe care o depun, aceștia au adus și fonduri pentru implementarea proiectului, dar probabil cel mai de preț dar pe care l-au adus elvețienii în orașul Covasna este exemplul oferit comunității în ceea ce privește valoarea voluntariatului.  

Sunt aproape două săptămâni de când pe acoperișul școlii „Avram Iancu” din Covasna se mișcă de colo-încoace câțiva omuleți, îmbrăcați îndeosebi în haine roșii. Sunt printre ei adulți, dar cei mai mulți tineri liceeni. Nu vorbesc limbile locului și stârnesc cu atât mai multă mirare cu cât se răspândește vestea că ei muncesc, în ciuda vremii nefavorabile, cu drag, gratuit, în folosul educației din orașul Covasna.

Sâmbătă, în cadrul unei activități festive, la care a fost invitată și presa covăsneană, am aflat că este vorba despre un proiect inedit și extrem de interesant, încheiat între Liceul de Alpinism din Zuoz din Elveția și autoritățile covăsnene.

Povestea colaborării dintre liceul elvețian și orașul Covasna a început de anul trecut, când o veche prietenă a localității, fostul ministru Daniela Bartoș a intrat în cabinetul primarului Gyerő József și i-a prezentat oportunitatea. Cu toate că aleșii locali s-au declarat circumspecți inițial, propunerea suna prea bine ca să îi dea cu piciorul. Și din trei instituții de învățământ care aveau nevoie imediată de reparații, locația aleasă pentru a beneficia de sprijinul elvețienilor a fost Școala Gimnazială „Avram Iancu”. Motivele sunt clare, dat fiind faptul că ploua prin acoperiș și nici geamurile nu erau cele mai bune.

În urmă cu aproape două săptămâni, toată povestea a devenit realitate. Directorul Liceului de Alpinism din Zuoz, Dr. Christoph Wittmer s-a întors în Covasna, pentru că în octombrie anul trecut a mai făcut o vizită la fața locului alături de fostul profesor de geografie al școlii, coordonatorul de fapt al proiectului, Frehner Peter. De această dată a fost însoțit și de o echipă formată din 16 elevi de liceu și 11 coordonatori, experți în construcții, dar și profesori.

Oaspeți cu drag de muncă și „tolba” plină

Au venit și cu „tolba” plină, nu doar cu drag de muncă. De fapt, acesta a fost și scopul principal al întâlnirii de sâmbătă, unde au participat, pe lângă profesorii și elevii covăsneni, până și reprezentanți ai Ministerului Educației și chiar și un parlamentar de Brașov, și anume de a sublinia aportul sponsorilor în cadrul proiectului, fără de care nimic nu ar fi fost posibil.

Astfel, la capitolul finanțare, coordonatorii proiectului au ținut să sublinieze că două firme, una din Austria și alta din România, Timișoara, s-au ocupat de sponsorizarea materialelor pentru reabilitarea acoperișului de aproximativ 600 de metri pătrați și pentru schimbarea celor 17 geamuri de lemn cu unele de termopan. Valoarea acestora se ridică undeva la 45.000 de euro. Totodată, lemnul necesar reabilitării acoperișului a fost asigurat de Primăria Covasna, circa 25 de metri cubi, dar și spațiul de cazare și mâncarea pentru voluntarii elvețieni, cheltuială cifrată la aproape 10.000 de euro. În sprijinul autorităților au venit și antreprenorii locali, care au contribuit cu diverse, însă cea mai grea parte a proiectului, implementarea, le-a revenit oaspeților elvețieni. Sâmbătă, undeva la 50% din lucrare era deja finalizată, în ciuda vremii nefavorabile din ultimele săptămâni.

În ciuda stângăciilor din organizarea evenimentului, cei prezenți au primit, chiar la școală, o adevărată lecție a ceea ce înseamnă iubirea pentru semeni. Barierele lingvistice nu au tăiat din entuziasmul niciunora dintre participanți și tot sâmbătă am aflat, de la voluntarii elvețieni zâmbăreți și dornici de viață, că ei au venit în Covasna să ajute și să se lase ajutați să înțeleagă cum trăiesc alții.

„Cea mai importantă lecție pentru elevii noștri este aceea că fiecare poate să vadă că are posibilitatea să facă ceva, să ajute, să facă lumea mai bună. Dacă stau în sala de clasă, acasă, în Elveția, ascultă doar ce le spun profesorii. În schimb, dacă ieși cu ei și le arăți că teoria are și practică, atunci reușești să faci un pas important. Sunt convins că este o lecție învățată pe viață. O altă lecție foarte importantă din punctul meu de vedere este aceea că aici întâlnești oameni care sunt străini pentru tine, cărora nu le cunoști limba, nu știi de unde vin, nu ai nicio idee despre istoria lor, dar înțelegi că orice om are aceeași valoare și este important. Totodată, și pentru mine este important să lucrez ca toți ceilalți, pentru că nu avem ierarhii, ci doar muncă în echipă. Vreau ca elevii să învețe această lecție că oamenii trebuie să rămână la același nivel ca să lucreze împreună și că doar așa se vor face pași mari înainte”, ne-a declarat sâmbătă, la finalul prezentării derulate în amfiteatrul școlii „Avram Iancu”, directorul Liceului de Alpinism din Zuoz, dr. Christoph Wittmer.

Dragostea pentru acest Pământ trece de zidurile sălii de clasă sau de zidurile create de oameni, ne-a împărtășit și profesoara de geografie a școlii din Elveția, Tiziana Gees, unul dintre profesorii coordonatori care muncește cot la cot cu elevii săi.

„Eu sunt profesoară și e ceva extraordinar să văd elevii pe care de obicei îi văd în sala de clasă alergând pe acoperiș, comunicând și fiind o echipă. Sunt foarte mândră de acești elevi. (...) Aici am găsit  multă iubire, oameni primitori și fețe zâmbitoare ale elevilor, am găsit multă ploaie, dar asta este vremea, multă speranță, mâncare foarte bună și multă supă. (...) Și pentru noi totul este foarte nou, dar avem în echipă specialiști în construcții. Cert e că am învățat foarte multe despre construcția unui acoperiș și mă face mândră să știu că sunt capabilă să fac așa ceva. (...) Aceasta este și o modalitate de a te conecta cu alți oameni din alte țări. În această vreme când sunt construite ziduri, e important să știm cum să le dărâmăm, să creăm legături”, ne-a spus Tiziana Gees.

„Noi avem atât de multe posibilități în Elveția și când am ieșit din zona de confort și am văzut cum alți oameni trebuie să lupte pentru educația lor, ne face să apreciem mai mult ce avem noi acolo, în școala noastră. Cred că cea mai mare lecție învățată este că trebuie să fim și mai recunoscători pentru ce avem noi și că putem să dăruim și altora. E important că am învățat asta de tineri, pentru că așa putem să îi învățăm și noi pe copiii noștri, mai ales în această perioadă în care multe țări au probleme”, ne-a spus și una dintre elevele voluntare, în vârstă de 18 ani.

Covăsnenii, gazde primitoare

Tot directorul școlii elvețiene ne-a spus că a găsit în orașul Covasna foarte multă înțelegere și colaborare, elemente fără de care un astfel de proiect nu ar fi putut fi implementat.

„Un astfel de proiect nu este posibil de implementat dacă nu se implică și comunitatea. (...) Am văzut și această școală și o alta mai mică în Chiuruș și ne-am gândit că da, acesta ar putea fi un proiect interesant și că astfel vom putea să facem un mic dar în dezvoltarea educației de aici. Acoperișul acestei școli avea nevoie de o reabilitare totală și suntem foarte fericiți că avem sponsori și co-echipieri profesioniști. Este interesant faptul că elevii noștri nu au experiență în această muncă, dar lucrează alături de profesioniști în domeniu și profesori. Pe acoperiș avem tot timpul echipe mixte. Dar nimic din toate acestea nu ar fi fost posibil fără sponsori. Deci da, considerăm că acest proiect este unul necesar, pentru că e important pentru o clădire să aibă un acoperiș bun. E important pentru educație. Este și o simbolistică aparte în acest proiect”, a explicat Christoph Wittmer.

Importanța acestui proiect, atât de ordin financiar, cât mai ales spiritual a punctat-o și primarul localității, Gyerő József.

„Era o lucrare pe care oricum o aveam în vedere pentru perioada următoare, însă dacă am reușit să o implementăm în acest mod, este cu atât mai bine pentru bugetul local. (...) Și mesajul acestei colaborări este foarte important. Ei sunt motivați prin prisma voinței de a-i educa pe acești copii în spiritul muncii, al respectului față de muncă, al respectului față de cel care din punct de vedere material nu este la nivelul lor, să cunoască societăți cu standarde materiale mai scăzute decât ale lor. Acesta a fost scopul lor declarat. Unul dintre scopurile noastre a fost de a arăta comunității din Covasna că se lucrează și așa, că se poate și așa și probabil că viitorul acesta este, de a ne implica în chestiunile de ordin social-comunitar”, a spus primarul.

„Și programele noastre ar trebui adaptate la un astfel de învățământ”

Tinerii elevi străini, care au muncit cot la cot cu adulți, pe ploaie și pe vânt, de dimineața până noaptea, au stârnit admirația covăsnenilor de toate vârstele.

„Este un proiect minunat și cred că este un proiect pilot care poate fi continuat și implementat și în alte școli din județul Covasna sau în întreaga Românie. (...) Ca părinte eu nu pot decât să fiu mulțumit pentru că în sfârșit copiii vor avea condiții optime de a învăța. Pentru asta le mulțumim tuturor celor implicați. (...) Modelul de voluntariat este foarte propice pentru că poate să demonstreze copiilor o altă filosofie de viață. Am putea și noi să exersăm această filosofie și cu copiii noștri care nu au obișnuința voluntariatului”, ne-a declarat consilierul local Gheorghe Tabalai, în calitate de părinte și implicit beneficiar al proiectului.

Ideea că programele școlare din România ar trebui adaptate pentru ca și elevii din România să poată trăi astfel de experiențe marcante a fost adusă în discuție de reprezentanții școlii din Covasna, care spun și că proiectul era necesar din foarte multe de vedere.

„Era foarte necesară această lucrare, dar din păcate, bugetul local nu a permis niciodată o astfel de intervenție. (...) Și programele noastre ar trebui adaptate la un astfel de învățământ. Este un lucru foarte binevenit ca un copil, indiferent de familia din care provine, să fie obișnuit și cu munca fizică pentru că o muncă de voluntariat, pe lângă activitatea în sine înseamnă și anumite sentimente care provin din această activitate. Categoric, pentru un copil care va deveni adult, acest lucru va fi ca un ghid în activitatea lui de adult. Eu zic că ar fi foarte binevenită și la noi implementarea unui asemenea stil de viață în educație”, ne-a spus și directorul Școlii „Avram Iancu”, Henorel Olărescu.

În același timp, directorul a ținut să puncteze că în ciuda programei școlare, și elevii covăsneni știu ce înseamnă munca voluntară în slujba comunității, prin acțiunile de igienizare derulate anual în anumite zone din oraș sau prin păduri, cât și prin activitățile de plantare de puieți derulate în aproape fiecare primăvară.

Chiar dacă proiectul este o premieră pentru orașul Covasna, la nivelul României acesta s-a mai derulat în trecut, însă în ultimii trei ani a fost pus pe pauză. Datorită experienței pozitive de acum, elvețienii spun că au de gând să continue, pentru cel puțin cinci sau 10 ani de acum încolo pentru că acest demers le-a dat șansa de a-și face noi legături și de a cunoaște noi oameni care au nevoie de sprijinul lor.

Proiectul se va finaliza în cel mult două săptămâni, însă în urma elvețienilor nu rămâne doar un acoperiș nou și o școală mai frumoasă. Adevăratul cadou pe care îl fac aceștia covăsnenilor este de fapt dovada că există bucurie nemărginită în a pune timpul liber și abilitățile proprii în slujba celorlalți.