Te uiţi la el şi nu ştii ce să faci, să râzi, să plângi, să înjuri... Îl vezi stresat, frustrat, speriat, bârfit, acuzat, bănuit, nehotărât, tracasat, vânat, ameninţat de peste tot, din toate părţile, de adversari şi amici politici deopotrivă. A reuşit să-şi şteargă de pe faţă rictusul din colţul buzelor, care-l făcea automat antipatic şi necredibil. A mai reuşit să-şi croiască la repezeală o faţă umană, atentă la întrebările ziariştilor, lipsită de aroganţa obişnuită până mai ieri. Şi cam atât e tot ce-a reuşit. Promite toleranţă zero faţă de corupţii din propriul partid, dar nu face nimic în această direcţie. Ţara va rămâne, foarte curând, fără preşedinţi de consilii judeţene – baronii aparţinând în majoritate PSD – dar nu pentru că le-ar fi retras partidul conducător sprijinul politic, ci pentru că-i saltă mascaţii trimişi în misiune de DNA. Duminică după masă Liviu Dragnea a convocat o întâlnire cu preşedinţii de consilii judeţene. Riscantă iniţiativă, s-a îngălbenit când a văzut câţi baroni locali i-au mai rămas, intrau şi în ghereta portarului de la Palatul Victoria...

Aşadar, Ponta o dă din bară-n bară. Vrea să reformeze PSD cu Liviu Dragnea pe post de mână dreaptă, un Dragnea implicat în trei dosare penale spectaculoase: Referendumul din 2012, alegerile prezidenţiale din 2014 şi, cel mai nou, intermedierea unei şpăgi de 3,5 milioane euro de la Ioan Nicolae către fostul procuror şef al DIICOT, Alina Bica. E clar ce reformă va ieşi cu asemenea susţinere. Pe partea cealaltă, Ponta vine cu un nou guvern, mai mic şi, zice el, mai eficient. O fi, dar dacă ne uităm la noii miniştri nu vedem decât penibilele eforturi ale aceloraşi „liberali reformatori” ai lui Tăriceanu (ce dracu au reformat ăştia vreodată ca să ştie, acum, despre ce-i vorba şi să se numească reformatori?!) de a exploata la maxim slăbiciunile evidente ale cuplului Ponta-PSD şi a pune mâna pe nişte ministere importante, de unde să apese pe butoanele deja cunoscute. Liberalii ăştia fără de partid, conservatorii lui Felix Voiculescu şi uneperiştii lui Oprea sunt co-autorii noului guvern redus al lui Ponta – nişte politicieni reşapaţi, oameni-cauciucuri second hand cu care nu poţi fi niciodată sigur că ajungi la destinaţie întreg. Performanţă? Adică ce i-a oprit pe ceilalţi să facă performanţă şi ce garantează performanţa ăstora? Ce calităţi au ăştia şi n-au avut ceilalţi? Au început, deja, să fie desfiinţaţi de presă, să li se caute gunoiul sub preş...

Haosul e atât de vizibil încât n-ai cum să nu-l întrebi pe Victor Ponta: ce mai aştepţi, stimabile, ca să-ţi dai demisia? De ce te chinuie aşa de tare talentul inexistent de premier? Eşti atât de orgolios încât nu vrei să pleci de la Palatul Victoria înainte să plece duşmanul tău de moarte de la Palatul Cotroceni? Dacă-i aşa, e de rău pentru toţi, inclusiv pentru partidul tău. Sau, poate, nu pleci de frică? De-aia ţi-ai ameninţat colegii de partid că vor fi excluşi dacă nu vor vota guvernul PSD? Asta să fie reforma Ponta-Dragnea în PSD? S-ar putea, tipic pentru nişte imaturi care nu sunt nimic dacă n-au o funcţie importantă. La ei, într-adevăr, funcţia creează organul! Ce înseamnă Ponta, Ghiţă, Dragnea, Şova, Mazăre, Sturzu, ce înseamnă oamenii ăştia fără funcţiile aferente?

Ce nu înţeleg eu şi nu pricepe multă lume este de ce nu se ocupă Ponta exclusiv de partidul care o ia la vale, renunţând la Palatul Victoria, din moment ce a ajuns la concluzia că nu poţi fi şi premier şi preşedinte PSD în acelaşi timp. Ar putea pleca din funcţie însoţit de o iluzorie glorie, de tipul atât de obişnuit în politica românească: „V-am negociat un deficit formidabil, v-am lăsat finanţele şi economia şi investiţiile într-o stare excelentă, v-am făcut un guvern mic şi valoros, vedeţi ce faceţi cu ţara, să n-o duceţi din nou la faliment cum aţi mai făcut!”. Ar fi singura soluţie să se apere credibil de furia Străzii şi de acuzaţiile DNA pentru împiedicarea votului în Diaspora – care, cu siguranţă, vor urma. Cât despre noul guvern Ponta 4, daţi-mi voie să nu cred într-o himeră care va dispărea la prima bătaie a aripilor unui fluture beat... Cred că am vorbit prea mult despre ei, să-i vedem la treabă.

Multe necunoscute se vor risipi în momentul în care preşedintele ales îşi va prelua funcţia la Cotroceni şi când, în sfârşit, Opoziţia parlamentară şi Strada vor şti, la rândul lor, ce-şi doresc. Un lucru e foarte clar: nervii premierului Victor Ponta nu vor rezista niciunei presiuni suplimentare, din oricare parte ar veni ea. Ghinionul lui este că se-apropie evenimente pe care PSD-ul lui Ion Iliescu n-a ştiut niciodată să le gestioneze, e vorba de aniversarea Revoluţiei din 1989. Cum să te delimitezi de „preşedintele de onoare” al partidului al cărui preşedinte executiv eşti? Cum să scapi de piatra de moară numită Iliescomunism?! Pentru a-l rostogoli pe Ion Iliescu n-ajunge bătaia de aripi a fluturelui...