Ca să trăieşti bine în România acestor ani trebuie să fii ori foarte prost, ori foarte deştept, ori foarte şmecher: dacă eşti foarte prost nu-ţi dai seama ce ţi se-ntâmplă, dacă eşti foarte deştept îţi găseşti până la urmă un loc în această societate imundă, dacă eşti şmecher, te descurci. Între aceste categorii extreme adastă o masă numeroasă de oameni care trăiesc în ţara Mioriţei pentru că aşa le-a lăsat Dumnezeu poruncă: aici te-ai născut, aici mori! Cuvintele mele nu sunt un îndemn să plecaţi cât mai repede unde vedeţi cu ochii, dar nici să rămâneţi într-o ţară pe care eu unul n-o mai recunosc, n-o mai ştiu, n-o mai simt, dar încă o visez. O ţară distrusă în fiecare clipă de oamenii care au mai rămas în ea, cei care alcătuiesc nu un popor demn, mândru, inteligent, creativ, empatic şi simpatic, ci o populaţie anostă, debusolată, manipulată, prostită, minţită, sărăcită, disperată.

Reacţionez astfel la câteva subiecte care mi-au umplut ochii şi urechile de rating în ultimele zile. În ordinea importanţei sociale dictată de ratingul televiziunilor:

1. Parastasul organizat de Oana Zăvoranu, fostă tânără speranţă a Partidului România Mare, viitoare speranţă a politicii româneşti la nivel înalt. Cât de prost, lacom şi tâmpit trebuie să fii ca să te calci în picioare în faţa porţii mamei Zăvorancei moarte, pentru o haină, un fular, o pereche de cizme de pomană?! Că nu de sărăcie era vorba la pomana asta – venise o cucoană binişor îmbrăcată tocmai de la Constanţa... –, ci de neam-prostie şi trufie fără limite! De neam-prostie şi trufie cât să-i ajungă nu doar Oanei Zăvoranu, ci şi urmaşilor urmaşilor ei, ceea ce sper să nu fie cazul, poporul ăsta nu mai are nevoie de proşti şi trufaşi, că dă pe-afară.

2. Poliţistul mort într-un accident de motocicletă pe o şosea din Capitală, după ce-a căzut într-o groapă nesemnalizată corespunzător. Aici tot de neam-prostie şi trufie e vorba, pentru că vicepremierul-ministru de interne Gabriel Oprea nu mai poate circula prin Bucureşti decât escortat de poliţişti călare pe motocicletă... Aşa-i place dumnealui, cum dracu’ să meargă la serviciu, în misie adică, pe jos, sau cu bicicleta, sau cu maşina de serviciu fără antemergător şi motociclişti?! Păi să nu vadă, să n-audă, să nu simtă lumea când trece dom ministru Interes Naţional şef de partid din alianţa guvernamentală?! Se pun, totuşi, nişte probleme: ploua şi era noapte, poliţistul pe motocicletă n-avea voie să-i deschidă drumul preţiosului personaj angrenat în circulaţia ostilă din Capitala patriei. Şi-atunci?! Cine răspunde pentru moartea stupidă a unui tânăr român căruia i se părea că-şi slujeşte ţara? Hai să pariem că nu va răspunde nici ministrul Oprea, nici şeful Poliţiei Capitalei, nici şefii de la Drumuri care nu semnalizează corect gropile uriaşe din asfalt, ci portarul de la Ministerul de Interne, care l-a lăsat pe poliţist să plece din faţa clădirii pe vremea aia neprietenoasă fără să-i fi făcut semnul crucii pe frunte, să-l apere de rele.

Ca să fie tacâmul complet, s-au trezit şi şefii de partide că au nevoie de escortă poliţienească. Nu mai poate merge prin Bucureşti şi prin ţară onorata d-nă Alina Gorghiu, jumătatea de şefă PNL, decât însoţită de escortă. Pentru că a fost ameninţată. N-a ameninţat-o populaţia dezamăgită şi furioasă, aşa cum ar fi meritat de altfel, ci chiar premierul Ponta, care se trezeşte cu Alina pe limbă la fiecare a doua înjurătură. Daţi, domnilor, escortă la toţi politicienii, ar fi de înţeles, la cât bine au făcut românilor e clar că au nevoie de protecţie!

3. Un judecător de la Curtea de Apel Iaşi a montat echipament de înregistrare în dormitorul fostului soţ al amantei dumisale, urmând să folosească secvenţele audio-video pentru a-l şantaja pe nenorocitul încornorat. Nu ştiu exact cum l-au prins pe judecătorul ăsta idiot şi pervers, dar sunt nevoit să observ că societatea ieşeană selectă este tot mai excitată şi turmentată... Cred că de la primarul Nichita, cel mult prea îndrăgostit de secretara lui li se trage, ori poate de la vinul de Cotnari care curge din toate viile moldave! Oricare ar fi cauza, nu-i în regulă, moldovenii mei au nevoie de-o lege a prohibiţiei...

4. Şeful Cancelariei prezidenţiale, unul pe care-l cheamă Dan Mihalache şi e mai neamţ decât sasul instalat la Cotroceni, a adormit de-a lungul unui scaun, lângă o masă oficială unde erau aşteptaţi preşedinţii României şi Serbiei. A adormit de-a binelea, a şi sforăit, se uita lumea din jur la el ca la o arătare ireală... O fi fost obosit omul, masa aia protocolară se afla tocmai în Serbia, la ani-lumină distanţă, dacă ar fi fost acasă, la Bucureşti, antipaticul ăsta trufaş s-ar fi refugiat în vreo încăpere, să sforăie fără asistenţă oficială. Cum Doamne apără l-aţi ales pe ăsta şef de Cancelarie, d-le preşedinte?! Cine vi l-o fi impus?!

În această ţară şi cu aceşti oameni ne trecem zilele. De ce-ai rămâne, aşadar, în România?!