„Bunicii au făcut războiul, părinţii au făcut Revoluţia, e rândul nostru...”. Este una dintre lozincile agitate, marţi seara, de protestatarii de pe străzile Bucureştiului. Miercuri dimineaţă s-a găsit un răspuns la această lozincă emoţionantă: premierul plagiator, corupt, ipocrit, mincinos şi iresponsabil a fost demis de şeful lui de partid. Ponta n-a fost în stare nici măcar să demisioneze, a aşteptat, s-a agăţat de funcţie până ce Liviu Dragnea i-a dat un şut în fund, trimiţându-l la curăţat cartofii politici de la cazarma împricinatului general Oprea.

A fost nevoie de 32 de morţi într-un incendiu violent, de-o uriaşă manifestaţie de protest în Capitală şi oraşele mari din România pentru ca un premier iresponsabil să plece. Ăştia sunt oamenii noştri politici, astea sunt obiceiurile instaurate în Ţara lui Iliescu. Ponta şi-a dat demisia obligat de imensele pierderi de imagine cauzate de corupţia generalizată la vârful PSD, partid care a hotărât că nu merită să se lase îngropat împreună cu cele 32 de victime de la Clubul Colectiv pe care primarul aliat Piedone nu şi le asumă. Mai mult decât atât, Liviu Dragnea a hotărât şi dispariţia partidului care-l conţine pe generalul Gabriel Oprea, UNPR. Din cele spuse de Dragnea, Victor Ponta demisionează pentru că Oprea nu demisionează... Şi mai mult decât atât: Dragnea a decis că viitorul guvern va fi condus tot de PSD, care are majoritate parlamentară (nu m-aş baza prea mult pe majoritatea asta...), dar fără aliatul UNPR. Reiese, clar, că UNPR şi generalul Interes Naţional sunt în dizgraţie. Normal, generalul Oprea tocmai urmează să fie judecat pentru folosirea abuzivă a coloanei oficiale în care a murit poliţistul Gigină. Ghinion, cum ar spune preşedintele Iohannis.

Să revenim, dacă tot veni vorba, la preşedintele nostru, care urmează să negocieze formarea unui nou guvern. Un guvern din care, din păcate, nu vor putea lipsi pesediştii. Dar care, chiar împănat cu pesedişti, va trebui să fie extrem de atent la mişcările străzii. Pentru că până pe 22 decembrie urmează o serie de marşuri, manifestaţii şi proteste de care politicienii români, indiferent de partid, nu-şi pot permite să facă abstracţie. E rândul vostru, nu?! Iată că, după bunicii din războaie şi părinţii de la Revoluţie a venit şi rândul vostru, al generaţiei care foloseşte Strada ca pe un eficient mijloc de luptă politică.

Nu intrăm acum în calcule şi procente, e suficient doar să spun că Strada e un mijloc de luptă pe termen scurt. Pe termen mediu şi lung tot partidele politice vor conduce. Noi vom hotărî, însă, cine, cum şi spre ce ne conduce. Aşa că ar fi extrem de potrivit ca Strada să-şi găsească lideri deştepţi şi oneşti, diferiţi de ipochimenii care ne-au condus până acum. Lideri din partide noi, ori altfel de lideri de la partide vechi – ceea ce, ca să fiu sincer, nu prea se-arată. E limpede, însă, că politica se face cu politicieni. Buni sau răi, depinde numai de noi. Noi îi alegem, acum ne mulţumim cu cei pe care-i avem, dar nu mai e mult până la alegerile din 2016. Atunci, însă, va trebui să vedem cum facem să nu înlocuim, ca în 2012, un rău cu alt rău.

Să contabilizăm: 32 de morţi şi 25.000 de oameni în stradă au reuşit să arate găurile din care e plămădit aluatul politic Victor Ponta. Aceiaşi oameni vor putea reseta întregul sistem politic românesc. Nu se va mai putea guverna cu Dragnea, Predoiu, Oprea, Băsescu, Blaga, Zgonea şi alţii ca ei, oricât de empatici şi simpatici se străduiesc aceştia să fie acum. Vremea lor a trecut. România are o altă cale, pe care tinerii care strigă acum în stradă „Mai bine ars decât pesedist” o luminează la flăcările de la Colectiv, care ard încă în trupurile şi în mintea lor. Să sperăm că lumina asta va ţine cât mai mult. Oricum, e clar că UNPR se va neantiza, Oprea va fi judecat şi condamnat, iar rămăşiţele acestui partid ezoteric se vor insinua în structurile primitoare ale altor partide politice, de preferinţă PSD.

Nu a fost o demisie de onoare, Victore, a fost o demisie a ruşinii, hoţiei şi ticăloşiei. O demisie impusă de protestele a 25.000 de oameni din Stradă. Tu, Victore, n-ai onoare, dacă o aveai ai fi demisionat de la prima acuzaţie de plagiat. N-ai făcut-o şi, ca să vezi ce ticăloasă-i viaţa asta, ai reuşit să-i faci un cadou lui Traian Băsescu de ziua lui de naştere: ai demisionat pe 4 noiembrie. Cum zicea prietenul tău şi-al lui Voiculescu, un tembel numit Ciuvică: ăia 25.000 de fete şi băieţi din stradă sunt nişte băsişti nenorociţi. Chiar aşa e, din moment ce te-au obligat să demisionezi fix de ziua de naştere a duşmanului de moarte?!

Zilele astrale sunt rare într-o viaţă de om. Eu am trăit câteva şi, ca de obicei, ultima impresie contează: demiterea unui guvern odios şi a unui premier nefrecventabil, numit Victor Ponta, este un moment astral. Să sperăm că vom găsi înţelepciunea de a-l face cât mai repede uitat pe cel care ne-a umilit prin dispreţ, trufie, corupţie şi minciună.