ACTUALITATE 14 iunie 2016

EDITORIAL. Dilemă naţională: Om, sau Politician?!

de Dumitru Manolăchescu | 291 vizualizări

Când nu reuşeşti sau nu ştii să fii om adevărat, te mulţumeşti să declari că visul vieţii tale e să fii român sau maghiar adevărat. Asta este una dintre „lecţiile” predate de clasa politică reprezentativă pe plan naţional şi local la aceste alegeri. „Ecranul” minţii noastre s-a umplut de imagini ale patrioţilor luminaţi, români şi maghiari, făuritori ai unui crez politic insurmontabil: totul pentru om! Unii dintre noi s-au dumirit între timp, e vorba de „totul pentru libertatea şi bunăstarea conducătorilor”.

Dacă traducem puţin vorbele găunoase ale unui lider condamnat penal, cum este şmecherul Liviu Dragnea, aflăm că nu poţi fi un primar bun, un parlamentar bun, un politician bun dacă nu furi din banii statului. În mintea lui Dragnea furtul este chiar condiţia existenţei unei clase politice eficiente. Iată ce spune condamnatul care ne dă lecţii de viaţă: „Poporul trebuie să se hotărască, vrea canalizare, sau dosare la DNA, vrea bunăstare, sau procese penale”... Stai şi te cruceşti: ce ghinion pe capul românilor! Chiar nu putem alege, chiar n-avem de ales decât între hoţi, corupţi, ticăloşi şi tâmpiţi?! Chiar nu există în ţara asta oameni cinstiţi, corecţi, harnici, patrioţi şi deştepţi?! Sigur că există, doar că aceştia din urmă suferă de sindromul „politica prosteşte”, actualizat din ce în ce mai des într-o sintagmă care sperie: „politica te duce la Beciul domnesc”...

Deci asta a învăţat condamnatul penal Liviu Dragnea de la electoratul PSD şi PNL care a cauţionat prin vot, o confirmă chiar vorbele lui, hoţia şi corupţia după nişte tipare mai vechi, de pe vremea lui Adrian Năstase: „Ştiu ce trebuie să fac pentru comunitate, pentru ţară, dar mie ce-mi iese din afacerea asta?”. Deci asta ne-aşteaptă dacă, în toamnă, ne lăsăm la cheremul electoratului care cauţionează prin vot hoţia şi corupţia de jos şi până sus: o luptă pe viaţă şi pe moarte a clasei politice nereformate cu Justiţia. Abia asta mi se pare o lecţie demnă de ţinut minte şi de predat copiilor la şcoală.

Am învăţat, spuneam, şi pe plan local ceva: anume că important în viaţă e să fii „român adevărat” sau „maghiar adevărat”. Bănuiesc că în mintea unora a fi „român adevărat” presupune obligatoriu nişte condiţii: să ai sângele tricolor, să nu fii „trădător de neam” (?!), să nu ştii limba română (apropo, d-nă profesoară, care să fie diferenţa între „să fi mâncat” şi „să fii mâncat”? O fi vreuna, sau nu ştim noi ce vorbim şi ce scriem?!), să n-ai rude sau prieteni sau apropiaţi printre etnicii maghiari, să nu ştii şi dacă ştii să nu vorbeşti ungureşte, să votezi întotdeauna PSD-UNPR (se acceptă şi ALDE, dacă-i nevoie...) ş.a.m.d.

E de presupus că aceleaşi condiţii e musai să le îndeplinească şi un „maghiar adevărat”. Mutatis mutandis, desigur, nu poţi să-i ceri „maghiarului adevărat” să voteze PSD sau să vorbească româneşte dacă n-are chef. Primarul municipiului nostru ne asigură că a înţeles mesajul transmis de electoratul dumisale la alegerile din iunie. Aş fi curios să aflu ce crede el că ar conţine mesajul ăsta şi cum îl traduce în limba română pentru comunitatea locală minoritară etnic. E drept, pe toţi ne interesează în primul rând să trăim mai bine, doar că în HarCov „binele” comun are şi un înţeles etnic – lucru pe care îl ştiu la fel de bine şi românii, şi maghiarii, şi romii. Poate de-aia s-au dus la vot câţi s-au dus, lucru la fel de valabil şi pentru candidaţii de la partidele româneşti.

Şi-atunci, pe mine mă încearcă o întrebare pe care o dau mai departe: oare ce-o fi vrut să ne transmită românul Vida Geza când a spus memorabilele vorbe: „Să fii domn e-o întâmplare, să fii Om e lucru mare”? Asta am învăţat eu de la alegerile locale din vara asta: să fii politician (român/maghiar/german etc.) e-o întâmplare, să fii Om e lucru mare!

Despre Om şi condiţia lui grăit-a şi Rudyard Kipling într-o poezie care emoţionează şi azi, din care poate învăţa oricine şi din care-mi permite spaţiul să vă scriu doar două strofe:

„Dacă-ţi rămâne mintea când cei din jur şi-o pierd

Şi fiindc-o ai te-apasă sub vorbe care dor

Dacă mai crezi în tine când alţii nu mai cred

Şi-i ierţi şi nu te superi de îndoiala lor,

Dacă te vrea mulţimea deşi n-ai linguşit

Şi lângă şef tu umbli ca lâng-un oarecare

Dacă de răi sau prieteni nu poţi să fii rănit

Dacă nu numai unul, ci toţi îţi dau crezare,

Dacă ajungi să umpli minutul trecător

Cu şaizeci de clipe-n veşnicii,

Mereu vei fi pe-ntreg Pământul deplin stăpânitor

Şi, mai presus de toate, un Om, copilul meu!”.

Distribuie articolul:  
|

ACTUALITATE

De acelasi autor

Comentarii: 2

Adaugă comentariu
lili, 15 iunie 2016
Nu sunt foarte convinsa ca majoritatea romanilor a inteles pericolul din vorbele lui Liviu Dragnea, redau mai jos un articol mai explicit: "Condamnatul Liviu Dragnea a devenit foarte vocal după ce citeste integral
lili, 15 iunie 2016
Mi-aduceti aminte de momentul in care fiul meu s-a angajat in Brasov, la o firma, imediat dupa terminarea facultatii la Cluj. Copil crescut frumos, a ajuns intr-un mediu unde invidia, minciuna, citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.