Mediatizarea uriaşă a cazului elevei violate de şapte „binefăcători” din Văleni – Vaslui a scos la iveală diverse modele de comportament civic-social. Unii îi apără pe violatori, socotind că femeia e anume făcută pentru a fi bătută şi violată. Nu cred că-s prea mulţi de-ăştia, n-au atins o masă critică. În general, lumea o apără pe victimă, unii chiar se mobilizează pe Facebook pentru a ieşi în stradă în apărarea elevei din Văleni. Oameni de toate vârstele, ocupaţiile şi profesiile acuză eliberarea din arestul preventiv a celor 7 violatori. S-a pus în mişcare şi o acţiune a CSM în legătură cu modul în care a fost condusă ancheta în acest caz. Totul, dar absolut totul s-a făcut ca urmare a mediatizării subiectului cu pricina. Dacă presa n-ar fi luat atitudine, cazul ar fi fost, cu siguranţă, îngropat.

Ca să vedeţi ce puţin înseamnă, de fapt, Justiţia românească! Ce interese meschine pot dirija hotărârile unor oameni pe care noi îi vrem orbi şi surzi la acte de corupţie! Poţi să le dai munţi de bani lefuri, poţi să le dai alţi munţi de bani pensii, ei vor continua să-i apere pe răufăcători dacă aceştia vor „cotiza” semnificativ la puşculiţa familiei judecătorului sau procurorului. Mita, şpaga, foloasele necuvenite sunt în gena noastră de multe sute de ani şi ele nu se pot stinge într-un sfert de veac amărât şi debusolant.

Deplorabilă este mai cu seamă reacţia localnicilor, a vecinilor şi a comunităţii din Văleni. Ce mare brânză au făcut, la urma-urmei, băieţii ăştia, că doar n-a călcat-o trenul! – sunt cuvinte care mărturisesc dorinţa secretă de publicitate şi bârfă a unei comunităţi anonime şi anodine. Mai mult, unii comentatori spun că violul ăsta e unul meschin, floare la ureche la nivelul societăţii româneşti, şi tot ei vorbesc despre „violul” exercitat de un grup organizat politic, condus de Ion Iliescu, asupra unei ţări întregi. De acord, este şi ăsta un soi de viol colectiv, dar n-am deloc senzaţia că poate fi pedepsit de vreo lege românească – ceea ce, totuşi, cu derbedeii vasluieni sper să se-ntâmple.

Cu mulţi ani în urmă, tot în Moldova dar ceva mai la deal de Vaslui, o fată a fost făcută poştă de-o gaşcă de trei băieţi. Sexul oral nu era la modă pe-atunci, băieţii s-au limitat la amorul oarecum clasic. Fata i-a povestit totul fratelui ei, care şi-a adunat prietenii, i-au găsit pe violatori şi i-au distrus în bătaie. N-a fost nevoie de Justiţie, de judecători şi procurori. Băieţii ăia au mâncat o bătaie soră cu moartea, s-au cuminţit şi, ca să vedeţi cum se aranjează lucrurile în viaţa asta păcătoasă, unul dintre violatori a devenit tatăl copilului născut de fata violată la exact 9 luni de la viol! Tatăl unei fetiţe şi, de bună seamă, soţul fetei violate – pe-atunci la ţară nu mergea cu concubinaje şi divorţuri...

Au trecut de la întâmplarea asta mai bine de 50 de ani şi mă gândesc că între timp am involuat, am devenit nişte indivizi amorali ai unei societăţi din ce în ce mai pervertite. Brutele care au violat-o pe eleva din Văleni nu au fost pedepsite de nimeni, nici măcar tatăl fetei nu era foarte convingător în furia lui, ei nu şi-au cerut nici măcar scuze, dimpotrivă, se mândresc cu fapta lor. Nu sună deloc bine viitorul pe care asemenea tinere exemplare umane se pregătesc să-l aştearnă în faţa societăţii româneşti!

Dacă nişte judecători sunt în stare să condamne o mamă de copil mic la un an de închisoare cu executare pentru că a furat o jucărie, oare câţi ani de puşcărie ar trebui să primească cei şapte violatori din Văleni? Nu ştiu răspunsul, dar ceea ce e mai grav este că nici judecătorii din Vaslui nu par să-l ştie. Vom vedea, importantă mi s-a părut reacţia societăţii româneşti faţă de acest caz-şcoală despre cum nu trebuie să judece o comunitate şi nişte instituţii ale statului agresiunea brutală a unui grup de violatori asupra unei fete care n-a consimţit să se destrăbăleze de bună voie şi nesilită de nimeni.