Strategia electorală secretă a liderilor PSD duce spre o expresie mult folosită în viaţa publică românească: „Toţi o apă şi-un pământ”. Se pedalează din greu pentru a băga în capul românului că nu există politicieni mai buni, mai ortodocşi şi mai patrioţi decât pesediştii, toţi s-au făcut de râs, toţi şi-au dat măsura incompetenţei, prostiei şi ticăloşiei, Boc şi Băsescu sunt inamicii poporului român, ei au tăiat lefurile bugetarilor, n-au dat 50% în plus la leafă cadrelor didactice, aşa cum au promis... Cu ce drept ataci tu, suflete singuratic, alianţa aflată la Putere şi promisiunile lor, când nici ceilalţi nu şi le-au respectat pe ale lor? Toţi o apă şi-un pământ...

Dacă gândim aşa, e simplu, n-avem altceva de făcut decât să ne călugărim, eventual să ne încuiem în casă şi să ne îmbolnăvim de nervi. „Toţi o apă şi-un pământ” nu-i o soluţie pentru români, dar este o soluţie de avarie pentru strategii PSD, care vor să inverseze valorile, ori măcar să le uniformizeze, în acest scop prestând din greu şi pe bani mulţi „vedetele” circului Antena 3 şi România TV. De ani de zile ei inoculează românilor ideea că Dan Voiculescu nu este un turnător nenorocit în slujba fostei Securităţi, ci un martir al neamului mai ceva ca Brâncoveanu, iar Traian Băsescu este un dictator nenorocit care a distrus ţara, obligându-i pe procurori şi judecători să-i bage la închisoare pe cei mai cinstiţi şi patrioţi dintre români. De ceilalţi, nici nu mai vorbim: Iohannis, Udrea, Macovei, Diaconescu, Boc, Ungureanu – toţi nişte nemernici, toţi nişte hoţi, toţi o apă şi-un pământ, călcaţi în picioare şi amestecaţi cu noroiul din care ne-am născut, cândva, ca o întruchipare a speranţei. Semănătorii de confuzie în mintea oamenilor simpli şi-au îndeplinit menirea, românii naivi sunt mai debusolaţi ca oricând, mai nehotărâţi şi mai dezbinaţi ca oricând.

Nimic mai lesne în această situaţie decât să vii cu o Ordonanţă de urgenţă care să suspende o lege a aleşilor locali. Nu pentru multă vreme, doar pentru 10 zile, timp în care consilierii să poată trece de la Alianţa Creştin Liberală la Uniunea Social Democrată (sau cum s-o mai fi numind alianţa aflată la Putere), „via” Partidul Liberal Reformator al lui Tăriceanu. Riscul e mare, nu-i uşor să te numeşti PSD şi Victor Ponta („branduri” lipsite de credibilitate în ochii liderilor europeni) şi să încerci răsturnări de forţe politice prin mijloace profund imorale şi, cu siguranţă, neconstituţionale. „Marţea neagră” a democraţiei româneşti n-a fost uitată de lumea civilizată, Ponta şi Antonescu vor avea veşnic legată de gât această piatră de moară. Ca să nu mai vorbim că nici Opoziţia, întărită prin alianţa dintre PNL şi PDL, nu stă cu mâinile-n sân, Iohannis şi Blaga au reacţionat deja trimiţând informări legate de abuzul de Putere al PSD ambasadelor străine la Bucureşti.

Nu cred că va fi uşor pentru Ponta şi Dragnea să rezolve majorităţile din teritoriu în favoarea alianţei de la Putere. Oricum, va fi foarte greu să explice de unde vine urgenţa şi cum poţi suspenda o lege – şi anume Legea 339 din 2004, privind Statutul aleşilor locali – doar pentru a racola consilieri şi primari de la partidele de Opoziţie fără ca aceştia să mai poată fi excluşi din respectivele formaţiuni politice.

Problema se află pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern de astăzi, baronii locali – mă refer aici la preşedinţii de consilii judeţene aparţinând PSD, PC şi UNPR – exercitând presiuni uriaşe asupra premierului Ponta şi vicepremierului Dragnea pentru aprobarea rapidă a acestei OUG. De ce atâta grabă? Răspunsul e iarăşi simplu: pentru că partidele aflate la Putere nu mai au suficient timp şi nici suficiente pomeni electorale ca să-i păcălească pe alegători. Şi atunci apelează la metode de forţă care nu respectă nicio regulă a jocului politic democratic: intimidarea adversarilor, presiuni, promisiuni şi fonduri pentru dezvoltare doar către consiliile locale în care Puterea are majoritatea. Toate având un singur scop: câştigarea alegerilor prezidenţiale. Cu orice preţ, prin orice mijloace: piară lumea, doar Ponta să fie preşedinte.

Nu s-a mai pomenit un asemenea abuz de Putere în societatea românească post-decembristă. Doar suspendarea preşedintelui Băsescu şi presiunile politice asupra Curţii Constituţionale, în 2012, se pot apropia de bătălia pe care, disperaţi, o dau acum liderii PSD. O bătălie care poate prefigura rezultatele alegerilor din toamnă. Miza este uriaşă, iar bătălia se dă astăzi. Va intra Victor Ponta în jocul periculos propus de baronii PSD? Probabil că da, riscând însă pierderea totală a credibilităţii în faţa liderilor europeni. Din nefericire pentru el, Ponta nu are alternativă la această Ordonanţă de Urgenţă impusă de vicepremierul Liviu Dragnea. Dacă o refuză, pierde susţinerea baronilor locali ai PSD – esenţială pentru candidatul Ponta. Fără votul electoratului de strânsură manipulat de televiziuni şi şefii de consilii judeţene din teritoriu, Victor Ponta nu poate ajunge preşedinte al României. Părerea mea este că nici măcar acest electorat manipulat nu-l va putea propulsa pe premier la Palatul Cotroceni. Dar nu-i decât părerea mea, mult mai puţin importantă, desigur, decât cea a dezamăgiţilor care, votându-l pe Ponta, vor continua să creadă că „toţi sunt o apă şi-un pământ”...