Comuna se chinuie de patru ani cu sistemul de alimentare a apei, dar ar putea avea o grădiniță nouă în 2014

Chiar și în vremuri grele de criză, unele primării caută soluții pentru continuarea investițiilor – în vreme ce banii guvernamentali s-au lăsat așteptați în acest an și cei câștigați deja pe proiecte ale ministerelor au venit cu țârâita ori chiar deloc, s-au mai găsit diverse soluții pentru ca lucrările de dezvoltare începute deja să nu stagneze total. Este și cazul comunei Dobârlău, unde se lucrează încă pe infrastructură, chiar dacă nu cu avântul cu care și-ar dori autoritățile locale, și asta din cauza lipsei de finanțe, evident.

Proiect din 2009, finalizat nu se știe când

Din păcate însă, cel mai mare și mai important proiect al comunei stagnează: începută în 2009, rețeaua de alimentare cu apă curentă s-a cam împotmolit. Valoarea proiectului, câștigat de comună la Ministerul Dezvoltării și inițiat în 2009, este de 3,2 milioane de lei. Primarul comunei, Vasile Maxim, ne-a declarat că lucrările s-au realizat în proporție de 40%: până acum, de la Minister au venit peste 600.000 de lei, iar Primăria a contribuit și ea cu 300.000 de lei. Proiectul ar fi adus apa la porțile celor 350 de gospodării din centrul de comună, de acesta urmând să beneficieze în jur de 1.100 de cetățeni.

„2013 a fost un an al constrastelor – a demarat cam sumbru din punct de vedere financiar, aducând o perspectivă sumbră din cauza constrângerilor bugetare pe investiții. Rețeaua de apă era cea mai importantă, căci ar fi fost urmată de canalizare și drumuri, ceea ce ar fi deschis perspectivele comunei. Consiliul Județean ne-a sprijinit cât a putut, în ultima perioadă s-au tot transmis documente către Minister, dar deocamdată alți bani nu au mai venit. Nu știu cât pot comenta această practică deja cunoscută a ministerelor – se demarează proiecte care apoi rămân fără acoperire financiară. Eu înțeleg că e greu, că economia se repliază, dar e o lipsă de coordonare în proiecte – se lansează mii de proiecte fără acoperire reală. Și noi am avea nevoie de o sală de sport, de exemplu, dar ca primar nici nu mă gândesc să fac vreun demers în acest sens, atâta vreme cât nu avem apă curentă. Ar fi lipsit de logică...”, a explicat primarul Maxim.

Drum modern la Valea Dobârlăului

Cu toate greutățile însă, autoritățile locale au semnat în urmă cu doar câteva zile documentele pentru o altă lucrare importantă: intervenții și lucrări pe Drumul Comunal 15, care leagă Drumul Județean din comună de Valea Dobârlăului. Este vorba despre 700 de metri de drum care vor fi asfaltați și de realizarea a cinci podețe. Primarul Maxim spune însă că cel mai important lucru este că se vor consolida inclusiv 500 de metri de mal de pe partea pârâului, evitându-se astfel necazurile pricinuite de inundații. Valoarea proiectului este de 1 milion de euro, iar comuna va trebui să contribuie cu 181.000 de euro.

„Acel drum nu a fost niciodată asfaltat, iar proiectul, venit prin Regiunea de Dezvoltare Centru, reprezintă o șansă pentru localitățile mici ca Dobârlău”, spune primarul.

Grădiniţă nouă în centrul comunei

Un alt proiect care a fost deja demarat în această săptămână este cel de construire a unei Grădinițe în centrul de comună. Banii vin prin Ministerul Educației, iar Dobârlău va avea în sfârșit o grădiniță așa cum trebuie. Investiția va fi de aproape 1,6 milioane de lei, fiind derulată exclusiv prin Minister, în vreme ce autoritățile locale au dat terenul și urmează să se ocupe de tot ce implică utilitățile. În prezent, Grădinița din comună funcționează într-un apartament destinat inițial medicului de familie, ceea ce nu oferă toate condițiile pentru o astfel de unitate.

„Vom avea de investit în aceste două proiecte, dar am credința că din ce mai adunăm la bugetul local și eventual cu un împrumut mai avantajos la Fondul de Garantare, vom reuși să ne achităm de obligații”, a spus Vasile Maxim.

Optimismul primarului se bazează inclusiv pe faptul că anul acesta se anunță unul cu un grad de colectare a impozitelor și taxelor mai ridicat decât cei trecuți. Poate asta și pentru că nivelul acestor impuneri a fost menținut la unul suportabil pentru populație, neintenționându-se măriri semnificative nici pentru viitor. În plus, comuna obține venituri și prin exploatarea pădurii comunale – 900 de hectare.

Prea multe animale atrag și neplăceri

Dobârlău are și alte lucruri mai puțin plăcute de rezolvat: după ce a trecut prin furturile cablurilor telefonice de acum doi-trei ani, perioadă care a lăsat unele zone ale comunei fără acoperire pe telefonia fixă, rămâne problema stricăciunilor provocate de animalele sălbatice și cele domestice. Pe de-o parte, fiind aproape de lizieră, comuna devine atractivă periodic pentru mistreții care distrug culturile, iar pe de altă parte și bogăția unora poate deveni o problemă la un moment dat: în comună există sute de vaci și cai și mii de ovine. Iar o parte din acestea provoacă pagube care-i nemulțumesc pe unii.

„Pentru unii poate că nu pare un motiv de îngrijorare, dar este. Deoarece în timpul în care în jur de 2.000 de oi ale oamenilor sunt în comună, se nasc tot felul de conflicte din cauza pagubelor pe care le creează intrând pe terenurile cu culturi. Și atunci, Primăria trebuie să fie ca un fel de negociator, ceea ce nu-i mereu simplu, căci trebuie să-i mulțumești și pe unii și pe alții. Asta ne va forța pe viitor să adoptăm o hotărâre de Consiliu Local, în care să trasăm clar responsabilități și drepturi pentru fiecare, deoarece e o chestiune care durează de ceva timp și generează permanent nemulțumiri”, este de părere primarul Maxim.

O altă problemă a comunei o reprezintă partea socială: în vreme ce la Primărie sunt în jur de 60 de dosare pentru ajutorul minim garantat, mai gravă e chestiunea asistenților personali pentru persoanele cu handicap. Pentru că, susține Vasile Maxim, de la bugetul de stat nu se dau niciodată toți banii necesari salariilor acestora.

„Sunt angajații noștri, dar salariile lor vin de la Bugetul de stat. Problema e că nu vin toți banii, și anul acesta a fost acoperit până în septembrie, în rest ne-au lăsat să ne descurcăm cum putem. Și nu putem lăsa oamenii fără salarii. Cred că ar trebui clarificate  raporturile financiare, căci iată, și în acest an a trebuit să punem 80.000 de lei la salariile celor 16 asistenți sociali”, a explicat Maxim.

Agricultura și turismul, șansa comunei

În general însă, în ceea ce-i privește pe oamenii din comună, primarul Maxim se consideră norocos: majoritatea sunt oameni gospodari, care se ocupă cu agricultura și creșterea animalelor, având totodată și locuri de muncă.

„Apropierea de Brașov face ca mulți să lucreze acolo ori în localitățile apropiate – Prejmer, Teliu, având însă și navetiști spre Sfântu Gheorghe. Aproape în fiecare familie măcar un membru are loc de muncă, fiind destul de puțini cei care se ocupă exclusiv cu agricultura. În plus, mă bucură faptul că deși familii întregi și mulți tineri au plecat la muncă în străinătate, toți s-au întors și au construit case, în vreme ce unii au deschis mici afaceri: asta arată că oamenii își văd viitorul aici, asta menține viața în comună. Nu suntem în locuri pustii, cu case părăsite”, a arătat primarul Maxim, care crede în continuare că Dobârlău are un extraordinar potențial care probabil că va fi exploatat și mai bine pe viitor. Căci dincolo de agricultură – cu care se descurcă foarte bine atât pe creșterea animalelor cât și pe partea de culturi eco, comuna mai are un alt atu, prea puțin pus în valoare: frumusețea inedită a locurilor, nedescoperită încă total.

Până acum, în zona Dobârlăului există doar trei pensiuni, dintre care două au regim închis. Iar autoritățile locale intenționează să conceapă câteva trasee turistice care să includă și localități vecine precum Bicfalău, astfel încât aceste locuri ale județului să devină cât mai atractive pentru turiști. Și asta deși pentru brașoveni, mai ales, Dobârlău a devenit un fel de „sat de vacanță”: mulți și-au cumpărat căsuțe cochete aici și vin să se bucure de liniștea și ineditul locurilor. Iar odată infrastructura localității pusă la punct, primarul este convins că pentru oamenii de aici vor veni și vremuri mai bune.