Unul dintre cele mai importante proiecte este rețeaua de apă curentă, care a fost începută în 2009 și nici până azi nu s-a finalizat

La Dobârlău, comună covăsneană aflată la granița cu Brașovul, anul a început fără prea mari speranțe și cu o oarecare amărăciune – oameni gospodari, localnicii nu se pot abține din a face comparații cu comunele vecine care, cum-necum, au găsit drumul spre dezvoltare și bunăstare chiar și acum, pe vremuri de criză. Ce anume ține pe loc Dobârlăul nu se știe exact, însă primarul Vasile Maxim spune că, la fel ca oriunde, banii reprezintă principalul motor, iar dacă aceștia nu sunt, e clar că zona rămâne în urmă, în vreme ce alții avansează.

Apă infectată cu nitriți și nitrați

Unul dintre cele mai importante proiecte de la Dobârlău este rețeaua de apă curentă, care a fost începută în 2009 și nici până azi nu s-a finalizat; evident, din cauza lipsei banilor. Așa se face că în prezent execuția lucrărilor se află undeva la 25% și din păcate nu se știe când vor avea oamenii apă curentă. Problema e însă cu atât mai gravă cu cât analizele de laborator au dovedit că stratul freatic al apei din Dobârlău și din satele aparținătoare este infectat cu nitriți și nitrați, ceea ce face apa destul de periculoasă. Potrivit primarului Vasile Maxim, au existat deja cazuri de îmbolnăvire la copii, aspect ce a fost prezentat la momentul depunerii proiectului de finanțare.

„Proiectul a primit finanțare de la Guvern, însă sumele care au venit concret au fost mici, în tranșe, ceea ce evident a întârziat lucrările. Din cauza apei infectate însă, cred că investiția în apă și canalizare este urgentă. Tocmai de asta am depus și alte proiecte în acest sens, însă vă spun sincer că modul de abordare m-a dezamăgit. Acum, oamenii iau apa din fântâni sau prin captare în grupuri de gospodării, iar introducerea apei curente, tratată prin stația de epurare, ar evita consumul de apă netratată și neverificată”, a explicat primarul.

Vasile Maxim spune că proiectul de introducere a apei curente are o valoare de 3,2 milioane de lei, iar de rețea ar urma să beneficieze 470 de gospodării, adică în jur de 1.200 de locuitori. Din păcate însă, mai există și problema racordurilor, care i-ar costa de oameni și care nu se știe cum ar putea fi achitate, chiar dacă sistemul de furnizare ar fi finalizat. Primarul spune că ar trebui identificate soluții și în acest sens, căci degeaba se realizează rețeaua dacă apoi foarte puțini își permit să se racordeze.

Un alt proiect nefinalizat îl reprezintă reabilitarea Drumului comunal Dobârlău – Valea Dobârlăului, depus în cadrul Programului National de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI). Proiectul s-a realizat, s-au cheltuit bani în acest sens, iar apoi anul trecut s-a anunțat că drumurile nu vor mai fi finanțate prin PNDI. De atunci, proiectul a rămas la PNDI, iar Primăria Dobârlău nu a mai primit nicio informație cu ce se va întâmpla mai departe.

Stație de pompare și grădiniță nouă

Dintre proiectele care mai au totuși speranță de concretizare este unul depus la Ministerul Agriculturii anul trecut, pentru o stație de pompare absolute necesară prin care s-ar evita inundațiile periodice de la Lunca Mărcuș. Proiectul are o valoare de 740.000 de lei, iar Primăria asigură terenul și utilitățile, astfel că în acest an ar trebui să aibă loc licitația pentru începerea lucrărilor.

Un alt proiect care pare că va prinde contur este cel prin care în Dobârlău se va constui o Grădiniță complet nouă, inclusiv cu teren de sport și de joacă. Proiectul se derulează în parteneriat cu Ministerul Educației, iar autoritățile locale pun la dispoziție terenul și asigură utilități. Valoarea acestuia este de 380.000 de lei, licitația a avut deja loc iar lucrările ar trebui să înceapă în această primăvară.

„Nu am stat degeaba și am depus proiecte, ne-am zbătut să atragem fonduri. Dar cred că și alții au făcut la fel și poate de asta unii au câștigat, alții nu… Oricum, cred că uneori s-a procedat haotic la nivel național sau după niște criteria pe care nu le-am înțeles. Și în prezent avem o mulțime de proiecte, trebuie doar să vedem cum va fi cu atragerea banilor… Încă trăiesc cu dezamăgirea unui proiect depus pe Măsura 322, un proiect integrat care a fost declarat eligibil și totuși n-a primit finanțare. De acum încolo, trebuie accesate fondurile europene 2014-2020, experiență avem deja, sper să avem mai mult noroc”, a spus primarul Vasile Maxim, explicând  că proiectele în sine consumă nu doar energie, ci şi bani – pentru analize, expertize, avize și întocmire.

Proiectele, un fel de Fata Morgana

În consecință, planurile pe proiecte nu sunt mereu sigure, pentru că nimeni nu garantează înfăptuirea lor în totalitate. Pe de altă parte, unele proiecte câștigate pot chiar să bage autoritățile locale în datorii. Şi asta s-a întâmplat și la Dobârlău, unde în urma unor facturi neachitate la timp pentru că nu au venit banii, s-a ajuns la arierate de 577.000 de lei.

„Finanțările au trenat, mai ales prin tot felul de modificări, ordonanțe de urgență ale Guvernului. Faptul că s-a lucrat  și nu am reușit să plătim ne dă o anumită stare de neliniște, mai ales că au venit și controale de la Finanțe. În aceste condiții, vom fi obligați să ne împrumutăm de la Trezorerie, chiar dacă teoretic am avea banii din proiectele câștigate… Din păcate, aceste datorii și împrumuturi vor avea repercusiuni asupra bugetului pe acest an”,  a mai spus primarul, arătând că în condițiile unui buget de 2,2 milioane de lei în 2012, speră ca cel pe 2013 să fie măcar atât și nicidecum mai mic (mai ales că de la an la an bugetul a scăzut).

Mai atrași de străinătate și Brașov decât de propriul județ

În ceea ce privește populația din Dobârlău, Vasile Maxim spune că oamenii trăiesc cu amărăciunea faptului că unele localități vecine, situate însă în județul Brașov, par să o ducă mai bine, să se dezvolte mai rapid – vorbim aici de Teliu sau Prejmer, comune mari care au atras inclusiv investitori ce au creat locuri de muncă. Fără o infrastructură foarte bine pusă la punct însă și fără o poziționare la fel de avantajoasă, Dobârlău a ajuns să furnizeze forță de muncă pentru aceste două localități și inclusiv pentru orașul Brașov. Abia în ultima perioadă cei din Dobârlău au început să se angajeze la fabricile din Sfântu Gheorghe și asta mai ales ca urmare a ofertelor acestora, în sensul asigurării transportului. Cu toate acestea însă, cei mai mulți tineri din comună prefer să plece din țară.

„Avem foarte multe familii tinere sau de vârstă medie care au plecat la muncă – în special în Italia sau Spania. Au plecat de ani de zile, și-au luat apoi rudele… Satisfacția este în faptul că au revenit, chiar și temporar și au construit case, gospodării frumoase. Alții au inițiat chiar și mici afaceri – fie în prelucrarea lemnului, fie în agricultură”, arată primarul.

Potrivit acestuia, agricultura rămâne principala preocupare a oamenilor din comună, iar mulți dintre aceștia au început să își certifice ecologic micile ferme, valorificând produsele în special pe piața din Brașov.

De altfel, chiar și autoritățile locale se îndreaptă mai mult către județul vecin: dezvoltarea din ultimii ani a Prejmerului a determinat Primăria Dobârlău să inițieze discuții de colaborare cu comuna vecină; deocamdată se lucrează doar la nivel informal, dorindu-se ca pe viitor să se concretizeze și colaborările.