La Întorsura Buzăului se apropie data licitaţiei pentru lucrarea „Amenajări pentru îmbunătăţirea calităţii păşunilor”, în prezent lucrându-se la documentaţia necesară şi la partea tehnică. Zona păşunilor întorsurene cuprinde aproximativ 1.000 de ha, suprafaţă care include Vama Buzăului cu trupurile de păşune Boncota-Valea Fetei, Dălghiaş, Albiile, Predescu şi zona Întorsurii Buzăului cu trupurile de păşune Mânecel, Ghilcoş, Dealul

La Întorsura Buzăului se apropie data licitaţiei pentru lucrarea „Amenajări pentru îmbunătăţirea calităţii păşunilor”, în prezent lucrându-se la documentaţia necesară şi la partea tehnică. Zona păşunilor întorsurene cuprinde aproximativ 1.000 de ha, suprafaţă care include Vama Buzăului cu trupurile de păşune Boncota-Valea Fetei, Dălghiaş, Albiile, Predescu şi zona Întorsurii Buzăului cu trupurile de păşune Mânecel, Ghilcoş, Dealul Stânii, Tomoja, Ciocănaş etc. Aceste terenuri nu trebuie să fie doar întreţinute, ci şi îmbunătăţite semnificativ prin repararea podeţurilor, a drumurilor de acces ş.a.m.d.

Din anul 2009 până în prezent, la Întorsura Buzăului lucrările au fost executate de către o firmă din judeţul Maramureş, Avril Negreşti Oaş, fapt care i-a nemulţumit pe unii cetăţeni, care sperau ca licitaţia să fie câştigată de cineva din zonă, să fie create astfel locuri de muncă. Există un singur contract încheiat între această firmă şi Primăria Întorsura Buzăului, în valoare totală de aproximativ 700.000 de lei. De asemenea, localnicii nu sunt mulţumiţi de starea păşunilor la ora actuală şi majoritatea consideră că acestea erau mult mai bine întreţinute atunci când întorsurenii se ocupau personal de ele. Primarul Leca Băncilă a explicat că la licitaţia organizată în 2009 nu au participat firme competente din zona Întorsurii Buzăului. Atunci când Avril Negreşti Oaş din Maramureş a câştigat contractul, doar o singură firmă din Bucureşti a mai licitat, mai mult decât atât, anul trecut edilul a propus tuturor cetăţenilor să înfiinţeze asociaţii pentru a li se încredinţa păşunile şi pentru a se putea ocupa astfel de lucrările corespunzătoare, iar aceştia au refuzat categoric.

„Am două vaci la păşunea Mânecel, dar vă spun sincer şi drept că o să păstrez doar una. Anul ăsta e cam dificilă situaţia cu păşunea, am înţeles că vor să bage stână aici. Vă daţi seama că nu ne convine, păşunatu-i pentru vaci! Păşunea nu arată ca atunci când o curăţam noi, dar e acceptabilă. La noi la Mânecel, anul ăsta vor fi puţine vaci, nu mai vor oamenii să ţină animale.Vine vorba din bătrâni, a înghiţit câinele untura! Ce-o fi, o fi, nu mai avem ce face!” a spus Ioan Gabor, 60 ani, din satul Brădet, Întorsura Buzăului.

„Lucrarea care s-a făcut pe păşunatul Dealul Taberei este perfectă, păcat că s-a făcut aşa târziu, trebuia din toamnă să fie executată. Curăţarea păşunatului mecanic este foarte bună, ceea ce a rămas trebuie lucrat manual”, a spus Constantin Vlad preşedintele uneia dintre asociaţiile de bovine.

„Până în anul 2009 păşunile se aflau în administrarea Primăriei, iar îngrijirea lor a fost lăsată exclusiv în seama oamenilor care le foloseau, în unele locuri au fost îngrijite bine iar în altele au fost îngrijite total necorespunzător, s-au degradat masiv. În 2008-2009 banii de la APIA au revenit Primăriei, care a organizat licitaţia de îngrijire a păşunilor, lucrări care sunt şi astăzi în execuţie. Pentru restul de lucrări Primăria pregăteşte o nouă documentaţie, pentru care va organiza o nouă licitaţie. În ceea ce priveşte păşunea din Mânecel, acesta este de 130 de hectare, ca să poată primi cei de acolo subvenţia APIA ar trebui să aibă 130 de vaci, o vacă la un hectar, pe când aceştia au mai puţine, aici lucrurile sunt puţin mai complicate. Anul acesta banii revin asociaţiilor, care cu chiu cu vai s-au înfiinţat, sunt 4 asociaţii şi o firmă independentă, restul ţine de ei cum atrag şi gospodăresc fondurile. Banii de la UE, aceste subvenţii controversate, te obligă să îi consumi în condiţii de transparenţă, nu e totul atât de simplu pe cât pare”, a declarat primarul Întorsurii, Leca Băncilă.

Aceeaşi firmă din Nordul ţării, Avril Negreşti Oaş, a câştigat mai multe licitaţii în judeţul Covasna, printre care şi în comuna Barcani, încă din anul 2008, care are un păşunat de circa 1.200 de hectare. Din actele publice ale Primăriei reiese că respectiva firmă a primit în anul 2009, pe o singură lucrare, cea de curăţire a unor suprafeţe de păşune de 330 ha, suma de circa 400.000 lei.

Şi aici există cetăţeni nemulţumiţi de situaţie. „Păşunea la capitolul calitate lasă de dorit, în raport cu ceea ce au făcut cei responsabili, cei care au câştigat dreptul de a întreţine şi îmbunătăţi păşunatul, sumele mi se par mari. Sunt foarte mulţi cetăţeni nemulţumiţi, trebuia să fie folosită forţa de muncă din zonă”, a declarat Alexandru Giuglea din comuna Barcani.

Un alt cetăţean din Barcani, Nicolae Marton, crescător de animale a declarat: „Nu sunt mulţumit de modul în care s-a făcut curăţirea păşunatului. În prezent anumite suprafeţe de păşunat sunt de o calitate proastă, necurăţate corespunzător şi neîntreţinute”.

Tot din Barcani, Ludovic Cioma spune: „Sunt crescător de animale şi vreau să sesizez faptul că sunt nemulţumit, deoarece în ultimii ani păşunatul din comună a fost prost administrat. În prezent, păşunea este de o proastă calitate, deşi Primăria Barcani a beneficiat de o sumă foarte importantă sub forma de subvenţii APIA”.