Oferta sezonului de concerte simfonice din Sfântu Gheorghe s-a extins cu o serie de concerte clasice destinată copiilor. La primul concert din seria de concerte clasice, desfășurat pe 25 noiembrie de la orele 10 şi 12, şi care s-a bucurat de un mare succes, au fost prezenţi peste 800 de elevi. Unul dintre partenerii cei mai constanţi ai programului de concerte este Filip Ignác, o personalitate determinantă din mediul muzicii clasice din Transilvania, pe care l-am întrebat în calitatea sa de gazdă a conceptului Concertelor lecţii.

– Care au fost experienţele, descoperirile care au adus la viaţă Concertele lecţii? Povestiţi-ne despre ideea dumneavoastră.

– Elev fiind, în fiecare duminică am participat în mod obligatoriu la concertele lecţii susţinute de Filarmonica din Târgu Mureş. Uneori eram atenţi, alteori ne plictiseam, însă, cu toate acestea, am învăţat enorm de multe lucruri. Foarte multe seminţe au fost sădite în sufletele şi minţile noastre care au înmugurit după ani de zile. Şi acum îmi aduc aminte cu claritate de anumite clipe. A fost util pentru că am ajuns să cunoaştem cele mai importante opere ale literaturii simfonice, şi totodată pentru că am învăţat să iubim şi să savurăm muzica clasică. Mi-aş dori ca şi elevii de acum să aibă parte de o astfel de experienţă.

– Care este, după părerea dumneavoastră, semnificaţia Concertelor lecţii?

– În prezent, publicul concertelor simfonice este reprezentat în marea majoritate de generaţia mai în vârstă, generaţia tânără reprezentând doar o proporţie mică în auditoriu. Ne putem pune întrebarea: oare peste zece ani, va exista în Sfântu Gheorghe interes faţă de muzica clasică? În lumea dominată de dispozitivele video şi de efecte vizuale este greu să promovezi producţii care oferă hrană pentru spirit doar prin ascultare, neexistând ceva ce poate fi şi vizionat la ele. Însă muzica stimulează ingeniozitatea, având capacitatea de a deveni o adevărată hrană pentru elevarea spiritului. În timpul ascultării active a muzicii funcţionează imaginaţia, se mobilizează ideile şi spiritul prinde aripi – toate acestea au un efect pozitiv asupra dezvoltării personalităţii. Dorim să le arătăm copiilor această lume într-un mod jucăuş şi distractiv, având speranţa că în poate 10–15 ani, vom reuşi să educăm la Sfântu Gheorghe un public cunoscător al muzicii clasice.

– Cărui grup de vârstă se adresează concertele lecţii? Este nevoie de o pregătire muzicală prealabilă pentru ele?

– Muzica are efect şi mesaj şi pentru publicul mai puţin cunoscător, dar şi pentru cei care cunosc într-o oarecare măsură limbajul muzicii simfonice. Pentru aceştia din urmă, ea reprezintă o aventură intelectuală şi emoţională mai mare. Ne-am gândit în primul rând la elevii din clasele 3–8, în condiţiile în care personalitatea are cea mai mare deschidere faţă de lucrurile noi la această vârstă. Dacă acum se plantează o sămânţă bună, există toate şansele ca aceasta să înmugureze şi să crească. Cu toate acestea, toată lumea este binevenită la concertele noastre.

– Care au fost aspectele luate în vedere atunci când aţi elaborat programul sezonului compus din patru ediţii?

– Seria de concerte lecţii se încadrează în Cele patru anotimpuri ale lui Vivaldi. Aceasta este prima aşa numită muzică de program în sensul că compozitorul specifică şi la ce trebuie să ne gândim atunci când ascultăm muzică. Tot Vivaldi a compus sonetele care relatează concret întâmplările. Sigur că am putea inventa o groază de alte întâmplări care s-ar potrivi la fel de bine cu muzica! Motivul pentru care consider că este indicat să lansăm şi să încheiem sezonul de concerte lecţii cu Cele patru anotimpuri este că acestea sunt arhicunoscute şi îndrăgite de publicul larg. Sunt uşor de asociat cu întâmplările cu care putem stârni fantezia copiilor. Pasajele muzicale concrete, melodiile pot fi asociate în mod spectaculos cu imagini din natură, stări de spirit, întâmplări.

– De ce consideraţi importantă abordarea de pedagogie muzicală?

– Diseminarea cunoştinţelor şi educarea într-un mod distractiv sunt mai eficiente decât învăţământul considerat la noi tradiţional. Acestea reprezintă în acelaşi timp şi o provocare pentru dascăl. Predarea în mod sec a cunoştinţelor, urmată de evaluarea strictă inhibă ingeniozitatea, creativitatea şi îndeamnă la pasivitate. Metodele ce preferă creativitatea fac cunoscută copiilor bucuria creaţiei, încurajează gândirea şi stârnesc funcţionarea fanteziei. În acest spirit dorim să aplicăm predarea lecţiilor în cadrul concertelor lecţii.

– La ce rezultat vă aşteptaţi?

– În luna octombrie, în cadrul Zilelor Ţinutului Secuiesc a avut loc spectacolul pentru copii intitulat Tuba Tóbiás, oferit de ansamblul de muzică de cameră Georgius în colaborare cu formaţia ungară Bon Bon Matiné, la care au fost prezenţi 792 de copii. Sperăm ca, cu ocazia fiecărui spectacol oferit de noi, auditoriul Teatrului Tamási Áron să se umple de două ori. Asta întrucât fiecare concert va avea două ediţii, una în limba română şi una în limba maghiară. Am speranţa ca în 10–20 ani, eventual prin cooperarea a mai multor oraşe, la Sfântu Gheorghe va funcţiona o orchestră simfonică de renume internaţional şi pentru asta va exista un auditoriu şi un public numeros pe măsură! În 2003, la înfiinţarea Asociaţiei Georgius şi Ansamblului Georgius am stabilit aceste obiective. Am încrederea că vor fi atinse!

Filip Ignác este un personaj determinant al muzicii clasice din Transilvania, director de departament şi conferenţiar în cadrul Universităţii Transilvania din Braşov, director artistic al Festivalului de muzică veche desfăşurat la Miercurea Ciuc, fondator şi director artistic al formaţiei de muzică veche Codex şi al orchestrei de Cameră Georgius. În calitate de membru al formaţiilor Cantus Serenus, Amaryllis, Stravaganti (şi altele) a susţinut şi participat la numeroase concerte simfonice şi piese teatrale din ţară şi în străinătate, apărând şi pe scena Operei Naţionale din Bucureşti. Ca solist, a colaborat cu mai multe orchestre filarmonice din ţară, şi ca flautist a avut maiştri de tehnică precum austriaca Ulrike Engelke, nemţii Gerald Matschke, Gunter Pohl sau Monika Kaminski, precum şi olandezii Anneke Boeke şi Heiko Shegget.

(Biroul de Imagine al Primăriei)