Reprezentanţi ai comunităţii româneşti din staţiunea Covasna au început demersurile pentru includerea cetăţii dacice din Valea Zânelor în patrimoniul UNESCO.

Consilierul local Nicolae Enea a declarat marţi că cetatea este deosebit de valoroasă, lucru confirmat de specialiştii care au efectuat cercetări arheologice în zonă, astfel că ar putea să figureze pe lista monumentelor de interes mondial.

„Ideea includerii cetăţii în patrimoniul UNESCO s-a conturat în urmă cu aproape doi ani la nivelul Prefecturii Covasna, eu am preluat-o şi vreau s-o duc mai departe cu sprijinul consilierilor români şi al Primăriei Covasna. Cetatea este valoroasă din punct de vedere istoric, iar noi vrem să o punem în evidenţă, pentru că poate deveni un punct de atracţie turistică deosebit. Unii încearcă să mistifice istoria, noi vrem să spunem adevărul pe faţă – aici, la Covasna există o cetate dacică, în care arheologii au descoperit vestigii deosebit de valoroase. Dorim să o introducem în patrimoniul UNESCO şi sperăm ca visul nostru să se împlinească”, a declarat dr. Nicolae Enea.

Consilierul local a iniţiat un proiect de hotărâre pentru instituirea „Zilei cetăţii dacice din oraşul Covasna” în prima duminică din luna august, zi în care să fie organizate manifestări cultural-educative şi ştiinţifice menite să pună în valoare sitului arheologic din Valea Zânelor. El intenţionează să propună acest proiect de hotărâre spre dezbatere şi aprobare în şedinţa din luna decembrie a.c. a forului aleşilor locali.

Cetatea dacică din Valea Zânelor-Covasna a fost ridicată în urmă cu aproape 2000 de ani, şi, potrivit arheologilor, este una dintre cele mai mari cetăţi dacice din afara Munţilor Orăştiei, fiind înconjurată de patru terase fortificate cu ziduri de piatră, foarte bine conservate, ce pot oferi detalii importante despre modul de organizare a defensivei dacice. O parte dintre zidurile cetăţii au ieşit la iveală întâmplător în anul 1995, în urma unei furtuni puternice, care a smuls arborii şi a culcat pădurea la pământ.

Potrivit dr. Viorica Crişan, atât cercetările anterioare, cât şi informaţiile obţinute în cele 17 campanii de cercetări arheologice şi interdisciplinare efectuate în ultimii ani sub egida Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj, relevă că „ne aflăm în faţa unui întreg munte terasat şi fortificat de daci”. Printre vestigiile descoperite aici se numără ceramică, unelte şi ustensile, monede, accesorii vestimentare şi podoabe, precum fibule din bronz, fier şi argint, pandantive, cercei, brăţări şi colane din bronz, mărgele din sticlă şi chihlimbar.