Cziprián-Kovács Loránd: Mi-ar plăcea ca Universitatea să fie un spaţiu deschis
De vorbă cu noul director al Extensiei Universitare Sfântu Gheorghe a Universității Babeș-Bolyai
Luna aceasta, cadrul didactic Cziprián-Kovács Loránd a fost ales de către colegii săi în funcția de director al Extensiei Universitare din Sfântu Gheorghe a Universității Babeș-Bolyai (UBB). Într-un interviu pe care a avut amabilitatea să ni-l acorde, Cziprián-Kovács vorbește despre prioritățile sale în mandatul de patru ani pe care îl începe, printre care se numără editarea de publicații științifice anuale, organizarea de conferințe naționale despre dezvoltarea regională și a unor evenimente în parteneriat cu societatea civilă. De asemenea, noul director caută o soluție la problema cazării studenților din alte localități. O trăsătură comună a acestor obiective este accentul pus pe comunitate, a cărei parte componentă trebuie să fie universitatea.
Schiță de portret universitar
Cziprián-Kovács Loránd este cadru didactic universitar din 1998 și, din 2008, conferențiar universitar. Este director de studii la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul extensiei UBB. Predă, printre altele, Management public şi Sisteme administrative comparate. Licenţiat în ştiinţe politice şi administrative în 1996, la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, și-a susţinut teza de doctorat în 2005 la aceeași universitate. A beneficiat de burse de studiu și stagii profesionale la mai multe universități, printre care Universitatea Corvinus Budapesta și New York State University, Albany. Este membru al corpului doctorilor din cadrul Academiei Ungare de Ştiinţe. În afara activității didactice, este consilier în Consiliul Județean (CJ) Covasna, fiind membru în Comisia de relații externe, relații cu instituții europene și programe transnaționale a CJ.
Extensia Universitară Sfântu Gheorghe a UBB este una dintre cele mai mari din țară a Universității clujene, cu trei facultăți: Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, Ştiinţa şi Ingineria Mediului, respectiv Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor. Această facultate are două specializări, Economia firmei, respectiv Economia comerţului, turismului şi serviciilor, ceea ce face ca extensia să aibă patru specializări.
„Nu este o conducere, este o coordonare”
- Ce vă propuneți pentru mandatul acesta?
- Îmi propun o schimbare de atitudine și de principii. Nu este o conducere, este o coordonare. Până acum conducerea a fost mai autoritară, deciziile au fost luate fără a fi consultați șefii de programe de aici. Aș dori la nivel principial să constitui o conducere colocvială. Consiliul extensiei să ia deciziile, dacă nu în consens, cu o majoritate, să existe o dezbatere înainte. Îmi doresc o consultare cât mai largă și mai amplă la nivelul catedrelor care există aici în extensie. Sper c-am reușit să avem o astfel de consultare, în cele 10 zile în care am ajuns la un numitor comun în ceea ce privește activitățile.
Mai vizibili pe plan științific
Pe proiectul meu de management am scris multe dar prima prioritate ar fi includerea acestei extensii în circuitul național și internațional. În următorii patru ani să organizăm cel puțin două conferințe naționale, pe o tematică destul de generoasă dar care acoperă preocupările științifice a tot ce înseamnă cele trei catedre existente. O idee bună, cu care colegii au fost de acord, e să ne axăm mai mult pe tendințele de dezvoltare regională și locală. Astfel, cercetările pe care le facem ar putea fi folosite și de comunitatea în care existăm.
Cea de-a doua prioritate este să fim mai vizibili pe plan științific. Să adunăm acele lucrări științifice pe care le facem individual, fiecare cadru didactic, într-un mănunchi, un anuar sau o publicaţie bianuală. Aceasta va cuprinde lucrările elaborate de către colegii noștri şi de către acele persoane care au lucrat și lucrează în zonă. Putem oferi spațiu acelor contribuții care vin din afara mediului academic dar se leagă inevitabil de comunitate. Am fi puțin mai vizibili în domeniul științific la nivel național și internațional. Avem legături excelente, personale și instituționale cu Universitatea Corvinus din Budapesta, avem o relație extrem de bună cu Universitatea din Veszprem și evident că putem extinde aria acestor relații instituționale.
Un spațiu deschis
Restul sunt chestiuni administrative. Avem nişte cheltuieli imense cu susţinerea clădirii, mai ales pe timp de iarnă, nişte costuri enorme cu consumul de gaz şi agent termic, trebuie să le reducem. Legat de terenul de sport din spate, aş dori ca, în afara orelor de sport ale studenților, acesta să fie folosit de membrii comunităţii, conform înţelegerii dintre Primărie şi Universitate. Terenul de sport e un spaţiu deschis şi mi-ar plăcea ca universitatea să fie un spaţiu deschis. Acelaşi lucru cu părculeţul din faţa extensiei. Cu sprijinul Primăriei am montat deja 4 bănci, am început să facem plantări de arbuşti ornamentali.
Cealaltă chestiune care diferă absolut de precedenta conducere: vreau să ofer spaţii pentru cât mai multe activităţi comunitare. Limitarea accesului în clădire mi s-a părut o chestiune nesustenabilă.
- A fost o limitare în trecut?
- A fost o limitare destul de severă în ceea ce priveşte costurile unei organizări, cadrul… Închiriem o sală cu 60 de lei pe oră. S-a evitat din partea fostei conducere să se facă parteneriate. Dacă suntem parteneri, evident că partenerul nu poate cere de la ceilalţi sume. Suntem deschişi la orice parteneriat cu mediul civil din municipiu și din județ în ceea ce priveşte organizarea de evenimente culturale și ştiinţifice.
Provocarea spațiului de cazare
- Câţi studenţi are acum extensia?
- În vremurile noastre de succes, de mărime, aveam o mie de studenţi. Din păcate, şi din cauza unui fenomen demografic care apare la nivelul ţării, micşorarea numărului de copii, am ajuns la 500-600 de studenţi la nivelul celor patru specializări.
- Vă propuneţi să creşteţi numărul de studenţi?
- Ne propunem să-l creștem prin marketing universitar, dar avem şi noi o limită. Dacă nu-s copii să vină încoace degeaba facem marketing susţinut. Mai sunt alte oferte universitare în zonă.
- De unde vă vin studenții?
- 80% dintre studenţi sunt din Sfântu Gheorghe şi judeţul Covasna.
- Unii dintre ei au nevoie de cazare, sunt cămine?
- Marea noastră problemă este că nu avem spaţii de cazare. Trebuie să apelăm la celelalte instituţii din oraş să le oferim. Regimul de internat şcolar nu prea le convine studenţilor, la ora 22 trebuie să fie acolo. Foarte puţini studenți stau în cazare, ne evită, tocmai din cauza lipsei căminelor studenţeşti. Dacă am reuşi să facem nişte spaţii de cazare studenţeşti atunci sper că ar fi un avantaj pentru instituţia noastră. Acum căutăm soluţii în acest sens.
- Altceva ce vă propuneți pentru acest mandat?
- Sănătate (zâmbește).