Sfaturi de la specialiștii covăsneni 

Atunci când ne gândim la poluare și deșeuri, primele lucruri care ne vin în minte sunt probabil plasticul, combustibilul sau textilele. Produsele de origine alimentară apar destul de rar în vizor, deși în România cam 1/3 din alimente ajung la groapa de gunoi, conform foodwaste.ro. O mare parte dintre deșeurile de care scăpăm sunt de fapt resturi organice, iar problema risipei alimentare este din ce în ce mai des discutată în rândul celor cărora le pasă. Iată câteva sfaturi și trucuri utile de la oamenii responsabili de lângă noi, care, odată puse în aplicare pot micșora considerabil cantitatea de alimente care își găsesc sfârșitul la gunoi. 

1. Regula de aur, lista de cumpărături  

Fie că e scrisă pe hârtie, fie pe telefon, lista de cumpărături este cel mai important pas care trebuie făcut pe calea spre prevenirea risipei de hrană. 

„Atunci când faci cumpărături pentru acasă, trebuie să cumperi strict cât ai nevoie, adică să pleci totuși cu un plan și să știi ce vrei să cumperi. Trebuie să ai o listă. Cea mai mare problemă intervine atunci când vezi și una și alta. De aici pornește risipa. Poți să faci de exemplu un plan pentru o săptămână înainte. Dacă mergi în magazin fără să ai habar, cumperi o grămadă de lucruri de care de fapt nu ai nevoie. Și dacă mergi flămând tinzi să cumperi mai mult. În mentalitatea noastră încă avem ideea asta că trebuie să cumpărăm să fie. Chiar și alimentele neperisabile au un termen de valabilitate”, ne-a spus proprietara magazinului Lucky Day Fancy Shop din Sfântu Gheorghe, Józsi Kinga, adăugând totodată că ar trebui să scăpăm de ideea că e mai bine să ai mai mult, decât să nu ai deloc. 

Și chef Mădălina Santa este de părere că o listă de cumpărături bine gândită poate salva o mare parte din alimentele care ar putea ajunge la gunoi. 

„O idee foarte bună ar fi, așa cum facem și noi în restaurant, să îți faci un meniu pe o săptămână, îți cumperi ingrediente pentru primele trei zile și după aceea te duci din nou, iar astfel faci cumpărăturile cu cap sau gândindu-te la ce vrei să mănânci, nu la modul doar să îți umpli frigiderul și apoi lasă că văd eu ce fac cu ele”, ne-a spus patronul de la Szikra –  primul restaurant sustenabil din județ, chef Mădălina Santa. 

Conceptul de bază al restaurantului este construit în jurul produselor locale, iar idealul de sustenabilitate asumat este „zero food waste”, adică „nimic nu se aruncă”.

2. Cumpără cu cap 

De multe ori ajungem să cumpărăm un produs doar pentru că e la promoție, fără să avem certitudinea că avem nevoie cu adevărat de el. Pe de altă parte, atenția la cantitatea cumpărată, din nou, poate preveni nu doar risipa de hrană, ci și risipa de bani. 

„Cumpărăm mult mai mult decât avem nevoie. Cu atât mai mult cu cât trăim într-un oraș mic, teoretic îți ia zece minute să te duci până la magazin și să îți cumperi strict ce ai nevoie și să mănânci o zi sau două din acele alimente. Nu e nevoie să îți cumperi 20 de iaurturi. Poți să îți cumperi trei și să știi că le-ai consumat pe acelea și apoi te duci să îți cumperi altele, dar din păcate lumea s-a obișnuit să își pună de toate la congelator, să aibă, pe principiul „să fie acolo”. Teoretic, în ziua de azi, găsim cam orice în supermarket. Mai e o problemă, că ne bazăm doar pe ce găsim în supermarket și nu ne bazăm pe ce găsim la piață. Dacă te duci în piață, găsești tot timpul ceva proaspăt și poți să îți faci pe loc mâncarea, adică îți ia fix 20 de minute să îți gătești ceva rapid, să mănânci și să îți rămână și pentru a doua zi”, ne-a împărtășit Mădălina Santa. 

Proprietara localului Szimpla, Józsi Kinga spune că este important ca și cei din industria HoReCa să evite să cumpere cantități prea mari. 

„Niciodată nu cumpăr mai mult decât e nevoie sau chiar iau mai puțin și mai bine merg și mai cumpăr decât să arunc. De asemenea, acasă, nu trebuie să cumpărăm multe zarzavaturi că se strică și se schimbă și gustul, se înmoaie. Mai bine iei o cantitate mai mică și mai cumperi altele peste câteva zile. Ar trebui să renunțăm la ideea că trebuie să avem mult. Ai nevoie de trei roșii? Ia-ți patru maxim, dar nu îți lua două  kilograme”, ne-a spus și Józsi Kinga.

Și cofetarul Horváth Orsolya de la Orka ne-a spus că preferă să cumpere strict cât are nevoie și că este mai rentabil să își facă proviziile pentru o perioadă scurtă de timp. Totodată, dacă rămân câteva prăjituri nevândute, acestea nu ajung niciodată la gunoi, ci sunt împărțite tuturor angajaților. 

3. Donează ce nu consumi și gândește-te la natură cu responsabilitate 

Ceea ce unii aruncă la gunoi, fără să mai stea pe gânduri, pentru alții poate fi o mare bucurie. Împărțind cu cei care nu au, eviți să risipești degeaba alimente prețioase. La Szikra, totul pleacă de la respectul pentru natură. Aici nu se aruncă nici resturile de mâncare de la clienți. Acestea se adună în găleți speciale și ajung la animalele angajaților. 

„Irosim foarte mult, iar planeta asta ne dă, dar până la un moment dat. E nevoie de un pic de responsabilitate. Filozofia mea de restaurant este că planta aia sau leguma aia ca să crească, a avut nevoie de câteva luni de zile. A avut nevoie de soare, de apă, de îngrijire, de o mână de muncă, pe care noi nu le mai respectăm. Noi avem senzația că ni se cuvin, doar pentru că le găsim tot timpul, avem senzația că sunt ale noastre, dar de fapt în spate e foarte multă muncă. Și atunci ține de respectul față de munca omului, pentru că a muncit să aibă ceapa aia în grădină și de respectul față de natura asta care ne dă și nu o să ne dea la nesfârșit. (...) Au fost persoane care mi-au spus că au avut foarte multe ridichi și nu au mai avut ce să facă cu ele și le-au dat la porci. Le-au scos că aveau nevoie să curețe pământul. Se putea face orice cu ele. Puteai să faci o dulceață de ridichi, puteai să te gândești ce să faci ca să îți păstrezi pentru la iarnă sau să găsești, să dai la un azil de bătrâni sau să faci niște pachete pentru cineva care are nevoie”, ne-a împărtășit Mădălina Santa.

4. Informează-te cât mai mult și folosește-ți creativitatea în bucătărie  

Satisfacția că ai făcut ceva inedit din ceea ce alții ar prefera să arunce este incomparabilă. Este nevoie doar de un strop de creativitate. Cozile de la pătrunjel, leuștean sau țelină pot fi o bază potrivită pentru o supă delicioasă și aromată. 

„În momentul în care legumele sunt BIO și știi că le-ai luat de la producătorii locali, e păcat să le arunci. De exemplu lumea s-a obișnuit să nu mai mănânce cozile de pătrunjel și mănâncă doar frunzele. La piață sunt mulți care îmi zic că au multe cozi de leuștean, de țelină, au frunze de gulii. Poți să faci supă din ele. Poți să îți umpli o plasă întreagă cu verdețuri pe care oamenii le aruncă. Mulți au sub tarabe plase întregi de frunze de ceapă, de gulii pe care în mod normal le aruncă sau le dau la găini, porci sau nu mai știu ce să mai facă cu ele și e păcat, pentru că tot mâncare e până la urmă și poți să faci orice cu ele. Dacă înveți să valorifici ce îți dă natura, atunci îți dai seama că și cheltuielile tale sunt mai mici”, ne-a explicat chef Mădălina Santa.

Ea a precizat că pe lume există peste 80.000 de plante comestibile cunoscute de om, iar noi consumăm doar o mică parte dintre acestea. Pentru ca să devenim conștienți de tot ce ne oferă natura, e nevoie să o înțelegem. Internetul poate fi o sursă nelimitată de inspirație nu doar pentru rețete, ci și pentru a cunoaște modul în care se păstrează cel mai bine diferite alimente. 

„Dacă vine o săptămână de ploaie și de grindină, a distrus tot și nu mai avem ce să mâncăm. Cumva natura îți dă, dar poate să îți și ia. Există metode prin care poți prelungi viața legumelor. Salata trebuie să o păstrezi cu un șervețel umed deasupra și cu folie, dacă e nevoie. Anumite legume, la fel, le ții la frigider ca să le păstrezi mai bine, adică nu le pui doar în cămară să se strice. Cartofii, de exemplu, nu se depozitează lângă ceapă, pentru că ceapa încolțește înainte și odată ce încolțește ceapa, încep să încolțească și cartofii. Există astfel de trucuri, ideea e să vrei. În loc să stăm pe Facebook cu orele, mai bine stai și te uiți, uite am zece kile de castraveți care mi-au ieșit primăvara asta și nu știu ce să fac cu ele. Te uiți la două, trei rețete pe internet, pentru că sunt foarte mulți oameni care au început să se gândească pe zona asta și există diverse soluții”, a adăugat Mădălina Santa. 

Aceasta a precizat totodată că o rețetă nouă trebuie testată mai întâi pe cantități mici de produse. 

„Am avut de exemplu mulți dovlecei. Am făcut compot din ei. Metodele de conservare de la bătrânii noștri încă există și atunci poți să încerci să faci un borcan, să vezi cum îți iese și dacă îți place, îți faci și celelalte zece borcane. Nu trebuie să testezi rețetele de zece kile de ceva, o testezi pe 500 de grame, după care vezi dacă îți iese sau nu”, ne-a explicat bucătarul chef. 

5. Fii un exemplu pentru viitoarea generație  

Copiii sunt viitorul, iar obiceiurile adulților ajung să fie adesea copiate. Tocmai din aceste motive ei trebuie să fie învățați de la o vârstă fragedă despre cât de important este să prețuiești fiecare bucățică. 

„Copiii și tinerii ar trebui educați în școli, pentru că acasă depinde foarte mult și din ce familie provin. Cu tot ce înseamnă protecția mediului și lecții de ecologie, ai putea să umpli o curriculă întreagă pentru clasele I-XII. Atât de vastă e tema asta că nu ai cum să o epuizezi într-un curs”, a precizat Józsi Kinga. 

„E nevoie și de educație culinară în școli, astfel încât să îi înveți să fie responsabili și să respecte aceste lucruri încă de mici”, a spus și Mădălina Santa. 

Ea a precizat și că acest concept de zero waste merge mână în mână cu sustenabilitatea și colectarea selectivă a deșeurilor, lucruri care trebuie tratate de asemenea cu mare responsabilitate și atenție. 

„Avem senzația că oricum se aruncă foarte mult și oricum cel de lângă mine nu reciclează și avem senzația că nu depinde totul numai de noi. Dar de fapt, fiecare picătură contează. Până la urmă, seara, tot tu te simți bine când știi că ai făcut ceva pentru planeta asta”, a încheiat chef Mădălina Santa. 

Astfel, chiar dacă obiceiurile responsabile de consum nu vor deveni probabil niciodată o normalitate pentru toată lumea, schimbarea trebuie să înceapă și în acest caz de la fiecare dintre noi, cu pași mici, cu multă răbdare și respect pentru natură.  

Daniela Luca

Sursă foto: forbes.ro, bursa.ro.