Pe ce proiecte au fost direcționate cele mai importante sume  

În ciuda așteptărilor pesimiste, bazate pe faptul că începând de anul trecut criza sanitară cauzată de COVID-19 a afectat principala activitate economică din orașul celor 1000 de izvoare – turismul, orașul Covasna nu are anul acesta un buget de criză. Nici nu se poate lăuda ca Sfântu Gheorghe sau Consiliul Județean cu bugete record, mai mari ca în anii trecuți. Aici, de bine de rău, veniturile estimate egalează, prin excedentul rămas de anul trecut, cheltuielile. Adică, în bugetul adoptat la sfârșitul săptămânii trecute, este prevăzută suma de aproximativ 42 de milioane de lei la secțiunea de venituri, respectiv peste 46 de milioane de lei la cheltuieli. „Minusul” este acoperit de sumele rămase necheltuite anul trecut, adică aproximativ 4 milioane de lei. Pe lângă funcționare, o mare parte din bugetul alocat cheltuielilor va merge către investiții în infrastructură, ne-a explicat, într-o analiză amplă, primarul Gyerő József. 

„Nu pot să zic că e buget de criză. Ne gospodărim din ce avem, ne gospodărim în mod responsabil. Avem niște priorități, avem și visuri foarte frumoase, cam ce am vrea noi să facem, pe care le fixăm ca și țintă și din acest buget facem acei pași în urma cărora Covasna, mai repede sau mai târziu, o să arate exact în felul în care ni-l dorim noi. Bugetul este echilibrat, ține cont de nevoile pe termen foarte scurt și mediu ale orașului Covasna pe partea de funcționare și are și unele capitole pentru investiții, în măsura în care ne permit posibilitățile”, ne-a declarat marți primarul Gyerő József, când ne-a acordat un interviu pe tema bugetului proaspăt adoptat. 

Continuă... sau încep lucrările pe cele 11 străzi 

Printre principalele obiective asumate de autorități și anul acesta, la capitolul „în continuare” se numără mult-discutatul proiect de asfaltare al celor 11 străzi din oraș, început cu ani în urmă și finanțat prin Programul Operațional Regional (POR) 2014 – 2020, cu aproape 20 de milioane de lei. Cofinanțarea autorităților locale este de 2%. La sfârșitul anului trecut, spune primarul Gyerő József, s-a dat ordinul de începere a lucrărilor. Lucrări de reabilitare carosabil și rețea hidro-edilitară (canalizare și apă, acolo unde nu s-a intervenit până acum) au început pe străzile Andrei Șaguna și Gábor Áron.

Totuși, intervențiile ar putea dura mai mult decât era anticipat pentru că, de exemplu, în zona Andrei Șaguna e nevoie de intervenții și de la compania de gaz, pentru că s-a descoperit, după primele săpături, că rețeaua este poziționată prea sus, iar din acest motiv proiectul întocmit nu poate fi aplicat. Așa că este nevoie, în plus, și de modificări la această rețea, care inițial nu au fost prevăzute, a explicat primarul. 

„Lucrăm în măsura în care se poate inclusiv și acolo, dar nu în ritmul în care ni l-am propus. Vreau să îi asigur și pe cei din Șaguna și pe cei din celelalte străzi că proiectul este în implementare și ne pliem pe situația pe care o găsim la fața locului”, ne-a spus edilul-șef. 

De același proiect sunt vizate și străzile: Aurel Vlaicu, Timár, Petőfi Sándor, Elisabeta, Iustinian Teculescu, Lakosok, Dsida Jenő, Spitalului și Varului. 

În paralel, autoritățile pregătesc cereri de finanțare pentru a continua modernizarea și pe alte străzi, a spus Gyerő József. Un proiect pentru care s-a întocmit Studiul de Fezabilitate (SF) vizează alte șapte tronsoane de drum, atât din Voinești, cât și din partea de jos a orașului. 

„Dezvoltarea teritorială a orașului, din punct de vedere al infrastructurii rutiere și hidro-edilitare este o prioritate și nu ține de afinități politice sau de alte criterii decât de dezvoltare urbană”, a ținut să puncteze primarul. 

Canalizarea de la Chiuruș 

Un alt proiect important care continuă și este cuprins și anul acesta pe lista de priorități a autorităților din orașul Covasna este cel al construirii canalizării menajere în satul Chiuruș. „Acolo nu există canalizare menajeră. Apa freatică fiind prea sus, nu există soluția construirii unor fose septice, fiindcă ele se umplu repede de apa freatică și din acest considerent este o urgență. Soluția tehnică este de a aduce apa menajeră de la Chiuruș până la capătul orașului și aici să se deverseze în rețeaua orașului și să se epureze la stația de epurare”, a punctat Gyerő József.

Proiectul de aici costă peste 4,4 milioane de lei. Problema este că deși inițial se prevedea că 90% din sumă va fi acoperită prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), până la urmă se va asigura doar 50%. Se întâmplă acest lucru pentru că de la momentul în care s-a făcut proiectul și până s-a licitat lucrarea au trecut vreo trei ani, timp în care prețurile s-au schimbat și au fost modificate și salariile în construcții, în consecință și cheltuielile.  

Totuși, autoritățile spun că nu vor să renunțe la acest proiect pentru că este necesar și chiar dacă suma investită din bugetul local este mare, măcar există certitudinea că jumătate din bani vin din bugetul național. 

Proiectul este important și este în topul listei de priorități și pentru că în zona pe unde va trece această canalizare, în fostul poligon, dintre Covasna și Chiuruș, va fi construit un complex sportiv, cu stadion, teren mic de sport, vestiare și altele, pentru care e nevoie de rețea de apă și canalizare. 

Pentru acest proiect conex, autoritățile au predat amplasamentul Companiei Naționale de Investiții, care va finanța proiectul. 

Cinci parcări rezidențiale 

O altă prioritate a autorităților este anul acesta modernizarea a cinci parcări rezidențiale. Lucrările ar putea începe săptămâna viitoare, iar termen de finalizare ar fi cel târziu în toamnă. Au fost alocați 800.000 de lei. 

„Avem carențe mari în asigurarea de spații pentru parcarea mașinilor în zonele de locuit. Din 2016, după ce am venit noi, am acordat atenție acestei chestiuni și am reușit să reabilităm, modernizăm, să creăm câteva parcări publice, dar pe rezidențial mai avem restanțe. (...) Am dat ordinul de începere”, a punctat edilul.  

Este vorba despre  două parcări pe strada Libertății, printre blocuri. Celelalte trei vor fi în zone ca strada Ady Endre, în vecinătatea cabinetului medical din strada Ștefan cel Mare și în zona blocurilor de pe Aleea Bethlen Gábor. 

Trotuar pe partea dreaptă spre Voinești 

Primarul a pus accent și pe faptul că anul acesta se va reabilita și moderniza și trotuarul din strada Mihai Eminescu, spre Voinești, din zona Catedralei, până în parc, dar doar pe partea dreaptă în sens de urcare. S-au alocat pentru acest demers 807.000 de lei. Dar de ce nu și pe partea stângă? Primarul spune că acolo trebuie să fie rezolvate întâi problemele la rețeaua de apă. 

„Pe partea stângă deocamdată nu putem să intervenim pentru că avem o problemă cu rețeaua de distribuție a apei potabile și care ar trebui rezolvată prioritar, pentru că nu poți să sapi ulterior. Am avut discuții cu operatorul regional de apă, Gospodărie Comunală SA. Într-o primă fază și-au asumat că o să repare ei acest tronson, iar ulterior au spus că nu prea au bani. A rămas în discuție dacă pot sau nu să intervină anul acesta. Dacă până la anul operatorul de apă nu va rezolva situația rețelei de distribuție pe partea stângă pe sens de urcare, ca ulterior să facem trotuarul, atunci o să ne asumăm noi să rezolvăm și situația acelei rețele, fiindcă avem pierderi foarte mari”, a mai spus primarul. 

Criza va fi inevitabilă dacă situația continuă, spune primarul 

Pe lângă investiții în infrastructură, s-au alocat sute de mii de lei și pentru diverse demersuri birocratice, ca studii și proiecte, intabulări, Plan de Mobilitate Urbană Durabilă și altele.  

Chiar dacă în primă fază bugetul nu pare afectat de criza sanitară, care s-a răsfrânt asupra economiei orașului, situația nu este de ignorat. Sunt persoane care și-au pierdut locurile de muncă, profesioniști din HoReCa ce și-au schimbat profesiile sau care au plecat în străinătate, iar firmele care administrează hotelurile care au fost mai mult închise spun că se descurcă tot mai greu. 

„Dacă vor continua așa lucrurile la nivel general și la nivelul politicilor în domeniul HoReCa, în domeniul turismului balnear, nu știu dacă anul 2022 va fi de criză sau chiar sfârșitul anului 2021”, a spus primarul.

Despre facilități fiscale pentru firme, edilul a spus că acestea se vor putea acorda doar în măsura în care va exista la nivel național o lege care să permită acest lucru. 

Totuși, reprezentantul autorităților locale din orașul Covasna spune că o rază de optimism sunt sursele de finanțare externe și naționale, care, dacă sunt utilizate la maximum, pot produce o diferență. 

„Așteptăm cu mare interes acele șanse pe care ni le creează POR-ul și PNRR și orice altă sursă prin care să putem atrage acele sume de bani, fără de care dezvoltarea orașului este imposibilă doar din banii covăsnenilor”, a mai explicat primarul. 

Precizăm, în final, că sunt și alte proiecte de viitor care fac pași, mici, în hârtii în mare parte deocamdată, unele cuprinse în buget, altele încă nu, despre care vom aminti separat în edițiile viitoare ale ziarului.