Rata de supraviețuire la pacienții care au ajuns anul trecut la Terapia Intensivă de la SJU Covasna este de peste 63% 

Dacă până anul trecut abia se discuta în spațiul public despre secția de ATI ( Anestezie și Terapie Intensivă), pandemia de COVID-19 a adus această specializare ceva mai aproape de centrul atenției. Se vorbește acum ca despre un loc de ultimă speranță, ca o poartă între lumea de aici și cea de dincolo, de care cei mai mulți nu trec, datorită eforturilor cadrelor medicale. Angajații secției ATI de la Spitalul Județean de Urgență „dr. Fogolyán Kristóf” din Sfântu Gheorghe spun că și pentru ei anul 2020 a fost unul de încercare. Chiar dacă numeric a scăzut numărul de pacienți față de anul precedent, de la aproximativ 1.500 la 970, munca a fost mai grea. Și nu doar din cauza COVID-19. Pentru că doar 25% dintre cei tratați anul trecut la secția ATI de la Spitalul Județean au fost pacienți infectați cu SARS-COV-2. 

Din numărul total de pacienți care au ajuns anul trecut pe secția de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI) a Spitalului Județean de Urgență „dr. Fogolyán Kristóf” din Sfântu Gheorghe, adică 971, 36,7% au decedat. Ceea ce înseamnă că procentul de supraviețuire este de 63,3%. Analiza prezentată miercuri de spital mai arată și că din totalul de pacienți care au fost internați pe această secție, 25% au fost cazuri de COVID-19. Aici mortalitatea a fost de 45%. 

Din statistica prezentată miercuri în conferința de presă a spitalului mai reiese și faptul că anul trecut cea mai mare rată de mortalitate a fost în rândul pacienților cu vârste între 70 și 79 de ani (41%).  

Pe sexe, se pare că cei mai mulți dintre cei care ajung la ATI sunt bărbați (60%). 

Tot anul trecut, pentru 41% dintre pacienți s-au înregistrat câte 7 zile de internare, în vreme ce 27% au avut nevoie de până la 14 zile de stat la ATI. 

Cea mai lungă perioadă de internare pe secția de ATI a înregistrat-o un pacient COVID-19, 40 de zile. La non-COVID, acest record aparține unui pacient care a fost internat la Terapie Intensivă 31 de zile. Cea mai lungă perioadă de intubație la un pacient a fost de 33 de zile. 

Din totalul pacienților, anul trecut 42% au fost intubați și au avut nevoie de ventilație mecanică. 

„Un pacient de Terapie Intensivă este un pacient aparte, care necesită, pe lângă multe zile de internare, nenumărate proceduri care ne sunt specifice doar nouă. În primul rând, este partea de ventilație mecanică, dar nu orice pacient ajuns la terapie intensivă necesită ventilație mecanică. Din pacienții SARS- COV-2, 42% au necesitat intubație și ventilație mecanică, restul fiind ajutați cu terapie cu oxigen cu flux mare sau non-invazivă. Este o decizie pe care trebuie să o luăm zi de zi, pentru că trebuie să vedem exact criteriile clinice, investigațiile de laborator, starea pacientului și decidem terapia. (...) Pacientul de terapie intensivă este complex. Necesită ventilație, intubație, trebuie mobilizați, întorși pe burtă, iar pentru aceste manevre este nevoie de mult personal”, a explicat medicul primar ATI, dr. Cătălin Costache. 

În rândul veștilor mai puțin apăsătoare se găsește și cea conform căreia cel mai vârstnic supraviețuitor înregistrat anul trecut la ATI are 88 de ani. 

Din păcate, cel mai tânăr pacient decedat pe această secție avea doar 29 de ani. Era infectat cu COVID-19 și avea comorbidități (obezitate). 

Cea mai grea perioadă: noiembrie 2020

Luna noiembrie 2020 a fost cea mai grea, din perspectiva celor de la ATI. Atunci, creșterea numărului de pacienți COVID i-a determinat să extindă secția și să lucreze pe două etaje, în condițiile în care personalul a rămas același. 

„Inițial, am pornit cu cinci paturi pentru cinci pacienți COVID și separat am avut 14 paturi pentru pacienți non-COVID. Ulterior am fost nevoiți să creștem numărul. Am ajuns la 10, de la o zi la alta”, a spus și șefa secției, medicul Buzsi Janka. 

Cel mai marcant caz pentru echipa de la ATI din Sfântu Gheorghe a fost cel al unui bărbat în vârstă de 51 de ani, care după 11 zile de comă indusă și alte 8 de tratament la Terapie Intensivă, urmate de recuperare, a plecat acasă. 

„Primul pacient intubat care a și supraviețuit, un bărbat de 51 de ani, ne-a marcat. A avut 11 zile de intubație, plus încă vreo 8 de Terapie Intensivă. Între timp s-a negativat, dar boala aceasta lasă leziuni, chiar dacă virusul nu mai este prezent. Acest pacient a fost intubat a doua zi după internarea la Terapie Intensivă, a stat 11 zile intubat, sedat, în acea comă indusă, cum i se spune, (...) ulterior, după criteriile clinice și analizele de laborator am decis că pacientul poate fi trezit, extubat. (...) Pacientul a fost externat bine și chiar am avut un feedback pozitiv. Luna trecută ne-a trimis mesaj că se simte ok. Nu este singurul pacient intubat care a și supraviețuit. Nu sunt foarte mulți, dar de fiecare dată ne bucură când munca ne aduce final fericit”, a spus medicul Cătălin Costache. 

„A scăzut numărul de pacienți, dar nu s-a muncit mai puțin” 

Numărul de pacienți care au fost internați la ATI în 2020 a scăzut față de 2019, însă aceasta nu este neapărat o veste bună. Scăderea a fost cauzată și de faptul că timp de câteva luni spitalul a fost exclusiv COVID, ceea ce a însemnat activitate zero pe secțiile normale și în plus, cazurile care au venit după aceea au fost și mai grave și au avut nevoie de zile mai multe de spitalizare la ATI. Fapt care înseamnă că deși a scăzut numărul de pacienți, volumul de muncă al personalului medical a fost același, dacă nu mai mare. 

„În ultima vreme, numai pacienți în stare foarte gravă putem accepta. Înainte aveam multe cazuri în post-operator”, a spus șefa secției ATI, Buzsi Janka. 

„În realitate, numărul de pacienți a scăzut. Dar ca volum de muncă nu putem să spunem că este aceeași proporție de scădere. (...) Chiar este contrar. Pacienții care vin la Terapie Intensivă, dar și pe celelalte secții sunt în stare mult mai gravă decât în anii trecuți”, a spus managerul SJU Covasna, András-Nagy Róbert, care a făcut, cu acest prilej, un nou apel către locuitorii județului Covasna să apeleze cu încredere la medici încă de la început dacă au o problemă de sănătate, nu să aștepte până e prea târziu și să se încreadă în sursele de pe internet.

„Autodiagnosticarea, mai ales în această perioadă, este o problemă. Medicii nu de aceea au terminat patru, cinci, șase ani de facultate și apoi încă șapte ani de specializare, ca să fie înlocuiți de un motor de căutare pe internet”,  a subliniat managerul. 

Cei care nu cred în COVID

Nu este o surpriză pentru nimeni că încă mai sunt persoane care neagă existența virusului SARS-COV-2. Dar medicii de la ATI spun că nu și-au făcut o misiune în a schimba convingerile altora, cu toate că la ei ajung cele mai grave cazuri de COVID-19. De aceea, poate, a fost și un moment de liniște în cadrul conferinței de presă când aceștia au fost întrebați despre ce le-ar spune celor care nu cred că există COVID. 

„Adevărul este că nu este rolul nostru să convingem sau nu pe cineva că există acest virus. Dar putem să discutăm despre ce vedem și ce au văzut colegii mei. Sunt forme grave și foarte grave care ajung la terapie intensivă. Sunt cazuri care nu stau la ATI nici măcar 24 de ore. Intră în spital, stau 12 ore și decedează. Sunt forme ale bolii care sunt ușoare. Dar sunt și cazuri, și rezultă și din statistica noastră, mai ales la vârstnici, care pot face formă gravă. (...) Până la urmă decide fiecare, dar responsabilitatea unul față de celălalt trebuie să existe în modul de comportament”, a spus managerul SJU Covasna, András-Nagy Róbert. 

„Eu vreau ca acum să ajut pacientul”

În prezent sunt 25 de asistente pe Terapie Intensivă, în condițiile în care înainte de COVID erau 16. Și numărul de medici va crește în viitor cu încă doi, pentru că vor fi scoase la concurs încă două posturi, astfel că vor fi în total 10. Secția se ocupă atât de tratamentul pacienților aflați în stare critică, dar și de anestezia pentru pacienții care au nevoie de operații, respectiv de activitate de transfuzie sanguină. 

Fiecare decizie înseamnă o luptă contracronometru pentru viață, așa că e greu să îți dai seama cam ce îi determină pe medici să aleagă această specializare, și nu oricare alta. Cei din Sfântu Gheorghe vorbesc despre faptul că aici este foarte importantă și prețuită munca în echipă, dar totodată, este de considerat și faptul că efectele deciziilor medicilor se văd aproape instant pe această secție. 

„Eu am ales Anestezie și Terapie Intensivă după examen. Sincer, am simțit că aș dori să lucrez într-o specialitate unde când are nevoie pacientul, eu atunci să pot să îl ajut. La specialitățile celelalte trebuie așteptat să își facă efectul tratamentul. Eu vreau ca acum să ajut pacientul. Asta a fost decizia care m-a adus în direcția aceasta”, ne-a spus medicul Molnár Kinga. 

„Toți depunem eforturi zilnice în încercările noastre de a susține funcțiile vitale, de a monitoriza și diagnostica pacienții critici și într-un final să reușim să îi scoatem din acea situație care le pune viața în pericol. Uneori nu reușim asta. Însă ori de câte ori pacientul pleacă stabil de la noi este cea mai mare mulțumire a noastră, că am putut salva încă o viață”, a încheiat medicul primar de la ATI, dr. Cătălin Costache.