Viața este liniștită la Belin, una dintre cele mai vechi localități din județul Covasna, prima datare fiind încă din anii 1300. Aici trăiesc laolaltă români, maghiari și romi, iar în ceea ce privește religiile, aici sunt ortodocși, catolici, reformați, unitarieni, penticostali și martorii lui Iehova. Primarul comunei, Sikó Imre, spune că oamenii sunt muncitori, iar Primăria la rândul ei încearcă să dezvolte comuna prin proiecte. Edilul nu se plânge de probleme legate sau provocate de romi, și spune că „țiganii de la ei” muncesc și sunt oameni religioși (majoritatea fiind penticostali).

Ar fi nevoie de bani pentru proiecte

Primarul spune că o problemă a comunității este legată de partea de cofinanțare a diferitelor proiecte. De exemplu, momentan Primăria Belin are mai multe proiecte sociale pentru romi. „Avem în jur de 1.800 de locuitori romi în comună. Dacă muncești cu ei, ai și rezultate. La Valea Belinului, unde aproape tot satul este locuit de romi, am reușit să construim prin Fondul Român de Dezvoltare un centru social. Aici organizăm diferite cursuri pentru ei, de la cursuri de tâmplărie și zidărie la cele de operare calculator. Persoanele vin la aceste cursuri pentru că diplomele pe care le primesc le sunt de folos, merg cu ele în străinătate la muncă. Scopul nostru este acela de a folosi la maxim acest centru, să câștigăm proiecte și să organizăm cursuri” – spune Sikó Imre. Edilul a spus că reușesc de fiecare dată să rezolve problemele legate de cofinanțare, fie prin ajutor de la Consiliul Județean sau Prefectură, fie prin credite de la bănci.

Anul acesta Primăria Belin a câștigat și un alt proiect, intitulat „Legal în Casa Ta”, prin care va ajuta la intabularea a 70 de case. „80% din valoarea intabulării este suportat de proiect, iar 20% de proprietarii caselor. Avem deschidere din partea romilor în acest sens, momentan lucrăm la selectarea familiilor. Consider că am face mai bine dacă ne-am ocupa mai serios de romi, de problemele lor și dacă i-am integra încet. De exemplu, au înțeles importanța acestei intabulări, trebuie doar puțină răbdare și perseverență și poți lucra cu ei” – spune primarul.

Satul micilor fermieri

„Am fost una dintre primele comune care au încheiat un contract cu firma Danone. Am înființat o asociație și astfel am reușit să negociem un preț mai bun pentru lapte. În această zonă nu prea sunt oportunități pentru un loc de muncă, astfel mulți aleg să își câștige traiul din agricultură. Avem mai mulți fermieri care au 20-30 de vaci, și din asta trăiesc” – ne-a declarat primarul Sikó Imre. Acesta a adăugat că mulți aleg calea străinătății, indiferent că vorbim de români, maghiari sau romi. „Romii noștri sunt muncitori. Mulți pleacă în Ungaria, chiar și în Anglia, iar cu banii câștigați construiesc ceva acasă. Avem exemple de romi care sunt de peste 20 de ani în Ungaria și și-au găsit un rost acolo, așadar din acest punct de vedere stăm mai bine decât multe alte localități” – spune primarul.

De asemenea, primarul a spus că printre fermieri sunt și romi, de exemplu atunci când Primăria Belin a trebuit să acorde vacile primite ca donație din străinătate, au primit și câteva familii rome care au corespuns cerințelor.

Primăria se va muta

La inundațiile din 2010, comuna Belin a fost una dintre cele mai afectate din județ. Pe atunci clădirea primăriei a fost inundată, iar funcționarii s-au mutat la marginea comunei, într-o fostă clădire a colectivului. Aceasta s-a dovedit a fi neîncăpătoare, așadar se vor muta din nou, de această dată mai spre centru, lângă postul de poliție, într-o clădire veche, recondiționată. „Aici a fost o veche cazarmă, pe care cred că am salvat-o de la degradare totală. Este o clădire frumoasă, am muncit la reabilitarea exterioară, dar și interioară, sper ca în curând să ne mutăm” – spune primarul.

În ceea ce privește proiectele administrației publice locale, la Belin au fost reabilitați 3 km de drum comunal, iar acum se construiește un alt kilometru. Primarul spune că a fost un drum foarte rău, aproape impracticabil, dar au reușit să îl repare prin proiecte guvernamentale. Primarul spune că a luat decizia de a nu mai organiza Zilele Belinului, iar banii economisiți să fie cheltuiți pentru asemenea scopuri.

Baia de la Belin va fi dată în folosință

După mai mulți ani de probleme, săptămâna aceasta va fi inaugurat și ultimul amplasament din proiectul „Drumul Apelor Minerale”, Centrul de la Belin. Sikó Imre este de părere că este un pas important în viața comunității locale, și speră că atât localnicii, cât și turiștii vor veni la Belin pentru a se bucura de beneficiile apei sulfuroase ce izvorăște aici. „Acest proiect a fost început acum 7-8 ani, am întâmpinat câteva probleme, dar din fericire s-au rezolvat. Noi am avut un izvor de apă sulfuroasă, inițial am vrut să construim acolo un centru de agrement. Apoi am primit un act prin care ni s-a cerut să aducem acest izvor mai aproape de drum, am rezolvat această problemă, apoi am construit și un drum asfaltat care duce la Centru. Ei bine, în acest Centru avem apă sulfuroasă, apă potabilă, bazinele sunt încălzite, așadar așteptăm localnicii și turiștii” – a declarat primarul, adăugând că deocamdată acolo vor lucra 3 angajați.

Tabără pentru copiii din comună

Undeva sub pădure, unde nu există nici semnal la telefon mobil, nici internet, sunt în jur de 40 de copii într-o tabără devenită deja tradiție la Belin. Primarul spune că totul a început în urmă cu 10 ani, când s-au gândit să le ofere oportunitatea unei tabere pentru tinerii ai căror părinți nu au posibilitatea de a-și trimite copiii în tabără. Primăria a cumpărat o veche casă de vânătoare pe care a curățat-o și recondiționat-o, și astfel de câțiva ani tabăra are și o casă unde sunt dormitoare și bucătărie. „A fost o clacă exemplară. Oamenii au venit fiecare cu ce a putut, au adus materiale, au muncit și au reparat casa. Aici au fost organizate nu doar taberele de care vă vorbeam, ci și evenimente pentru persoane cu dizabilități” – a declarat Sikó Imre. De cei mici au grijă părinții, cadrele didactice și preotul reformat din comună. Le-am făcut o vizită, am întâlnit copii zâmbitori, care nu doreau ca tabăra să se termine, singurele probleme ale lor fiind lipsa de internet și înviorarea de dimineață.