Interviu cu Molnár Enikő, profesoara care a făcut posibilă calificarea în premieră a covăsnenilor la campionatul mondial de dans Dance World Cup din Barcelona

Dacă săptămâna trecută ne bucuram la auzul veștii că dansatorii de la Palatul Copiilor din Sfântu Gheorghe s-au calificat cu două dansuri la campionatul mondial Dance Star din Croația, săptămâna aceasta tinerii dansatori și antrenoarea lor, profesoara de dans modern Molnár Enikő, ne aduc alte noutăți surprinzătoare: calificarea la campionatul mondial Dance World Cup, care va avea loc în Barcelona, Spania, nu cu unul, nu cu două sau trei, ci cu șase dansuri! Fiecare reprezentație a celor 47 de copii din Sfântu Gheorghe a primit punctaj de calificare și aprecieri din partea juriului. Munca de 6 ani este încununată cu rezultate din ce în ce mai importante, iar acest lucru se întâmplă datorită implicării atât a instructoarei, care își pune sufletul în fiecare sesiune de pregătire, cât și a copiilor care dansează de parcă nimic nu ar mai conta pe lume și nu în ultimul rând a părinților care îi însoțesc la aproape fiecare concurs.

Calificarea în premieră pentru județul Covasna la unul dintre cele mai importante concursuri de dans din lume nu putea să treacă fără o conversație pe măsură, așa că am realizat un interviu în exclusivitate cu Molnár Enikő. În continuare aceasta ne-a vorbit despre concursul din weekend de la București, despre copiii din clasa de performanță și despre tot universul dansului modern din Sfântu Gheorghe.

Enikő, acum o săptămână ne informai despre reușita de la Cluj Napoca și despre o nouă calificare la campionatul mondial din Croația. Acum ne surprindeți cu alte rezultate fabuloase, de această dată de la București, la un concurs și mai important: Dance World Cup. Cum a fost experiența din acest sfârșit de săptămână?

Concursul a fost total diferit față de alte concursuri. Au fost reguli stricte și a fost organizat foarte bine. Singura problemă a fost că am avut foarte puțin timp de schimbare între dansuri și a fost foarte greu. La preselecție punctajul minim de calificare este 70 de puncte din 100. Recunosc, am pornit cu speranțe foarte mici, dar am reușit să obținem cu toate 6 dansurile peste 80 de puncte. Ba mai mult, un dans a obținut 95,75 de puncte, care este al 4-lea cel mai mare punctaj dintre toate producțiile concursului în cele două zile de competiție. Concursul a fost greu, cu adversari buni și rezultatele mi-au depășit așteptările. Am avut un juriu foarte conservator, de nivel înalt, de exemplu profesori la Universitatea de Teatru și Film București sau maeștrii în balet și coregrafi în cele mai mari orașe din lume.

Care sunt dansurile cu care v-ați calificat la campionatul mondial?

La categoria Commercial Dance – la categoria de vârstă children / duet - dansul cu numele „Teeneger Love” a obținut locul 2 din 6 echipe, cu punctaj 85,50 din 100. La categoria Commercial Dance – la categoria de vârstă Children - trupa  „Dancing Dolls” cu productia  „The Clowns” a câstigat locul 1 din 6 echipe obținând  cel mai mare punctaj 95,75 din 100. Aceeași echipă „Dancing Dolls” a mai participat și la categoria children small group hip hop cu dansul „Get Down” , unde a obținut  locul  3 din 5 echipe - cu un punctaj de 86 puncte. Trebuie să îi mulțumim lui Cosma Levi Lennon pentru coregrafie. Echipa „No Limit” - la categoria junior large group commercial dance a obținut cu dansul „Emergency” 88,50 puncte - locul 2. Mega formația noastră, cu 43 de dansatori, a obținut în categoria senior large group hip hop cu dansul „The power of real music” locul 2 din 3,  cu un punctaj de 88,75 de puncte. Suntem foarte mândri pentru că a fost primul concurs al echipei cu acest dans și avem 9 copii cu vârste între 7-10 ani, iar vârsta categoriei este 17-25 ani. Echipa „One Beat” a luat la categoria senior large group commercial dance cu dansul „King of Africa” 82,50 puncte.

Spune-ne și cine au fost personajele principale în această aventură, de la Dance World Cup București?

Dansatorii cu care am fost la București sunt: Ádám Kriszta, Alexandrescu Andreea-Victoria, Barabási Janka-Johanna, Bartha Csilla, Bălănică Alexandra, Bălănică Brianna, Bernad Andreea, Bercea Andrada-Nicoleta, Benedec Orsolya, Boriceanu Bianca-Vasilica, Boriceanu Beatrice-Florena, Cernescu Denisa-Maria, Coman Emilia, Cojocaru-Vlad Lorena-Stefania, Csutka-Daczó  Zsanna, Dima Cosmin, Dobri Anita, Galang Nicole-Anne, Gombos Andrea, Györgyilyés Barbara, Iancu Henrietta-Judit, Iancu Rafaela, Imreh Diána-Andrea, Imreh Izabella, Imreh Edina-Gyöngyvér, Imreh Evelin-Léda, Imreh Zselyke, Karácsony Adrienn, Koós Adrienn, Krizbai Attila, Kulcsar Bernadett, Laslo Renáta-Brigitta, Moldovan Andreea-Elena-Mihaela, Okos Márk-Deniz, Pandele Mara-Ioana, Pap Hunor, Popa Ana-Maria, Sándor Mátyás, Szakács Johanna, Sylvester Henrietta-Vanda, Turturică Diana-Oana, Trandafir Rianna-Ecaterina, Urdă Andreea-Mălina, Vass Barbara-Nikolette, Vlăsceanu Andrea-Renáta, Zsigmond Zsanett.  

Cum ai descrie pe dansatorii cu care mergi la concursuri?

Sunt foarte apropiată de acești copii pentru că majoritatea dansează cu mine încă din primul an când am început să predau, adică de șase ani. Unii aveau 3 ani și două luni când am început. Suntem în relații foarte bune. Suntem ca o familie mare. Copiii sunt foarte conștienți, responsabili și foarte puternici. Sunt foarte norocoasă că lucrez cu acești copii care sunt hotărâți și fac treabă. E foarte greu să găsești copii care să te asculte așa de bine și care vor. Copiii aceștia dansează din suflet.

Ce le spui dansatorilor înainte să urce pe o scenă? Cum îi încurajezi sau cum îi inspiri?

Mereu înainte de concurs am un discurs și le spun despre ce este vorba, care sunt punctele de calificare și alte informații necesare. Acum le-am spus că 70 de puncte din 100 sunt greu de obținut pentru că doar trei greșeli consecutive trebuie să faci și ai ieșit din concurs. Îi pregătesc foarte bine înainte. În plus, ritualul meu este ca la fiecare concurs să stau în primul rând, nu lângă ei, ca alți coregrafi. Copiii trebuie să mă vadă, să îi încurajez. Înainte să intre pe scenă merg la vestiare, ne punem într-un cerc și îi întreb: Vreți să câștigați? Ei spun: da! Iubiți dansul ăsta? Da! Puneți energie, fiți atenți, dansați cu zâmbetul pe față și fiți tari. Câștigați! Și dăm mâinile, iar eu ies. Cam așa de întâmplă. De asemenea, trebuie să spun că la final, după dans, niciodată nu mă declar mulțumită. Întotdeauna e loc de mai bine, indiferent de rezultat. Și asta le spun și copiilor.

Pe toate scenele pe care mergeți faceți spectacol și foarte rar ratați podiumul. Care este „secretul” vostru?

Nu există niciun secret. E vorba de munca depusă și dorința de a câștiga. Dacă dorești să fii acolo, pe scenă, să fii dansator, trebuie să muncești mult. După concursul din weekend toți au plâns de bucurie, de nici nu pot să-ți descriu. De la cel mai mic la cel mai mare, băieți și fete. Cei mici mă întrebau: Eni, visez? În plus, e foarte important că avem părinții alături de noi. Aș dori să le mulțumesc  în primul rând copiilor – care au muncit mult săptămânile trecute  pentru a obține aceste rezultate, părinților – care ne-au sprijinit material și ne-au însoțit la concurs făcându-ne galerie. Mulțumesc și lui Imreh Ildikó pentru tot ajutorul acordat și croitoresei noastre Bartók Ildikó, care ne-a confecționat minunatele costume. Fiecare contribuie la succesul nostru.

De ce ai ales să lucrezi în special cu copiii și mai puțin cu adulții?

E interesant. Toată lumea îmi zice că mă admiră că lucrez cu copii. E mai ușor să lucrez cu ei pentru că apreciază efortul și poți să le dai un drum în viață cu această activitate. În plus, sentimentul pe care îl am când copiii aceștia câștigă un concurs e unic, nu poate fi cumpărat cu toți banii din lume. Fac chestia asta pentru că mereu am fost o luptătoare, am fost handbalistă și mereu am vrut să câștig. Aici câștigi pentru efortul depus. Când vezi că vin copii la tine, te îmbrățișează și plâng de bucurie, sunt momente unice în viață, care o să rămână mereu în mintea mea. Oricând o să mă opresc din dans, eu o să mă uit înapoi cu zâmbetul pe față pentru că am trăit cele mai frumoase momente din viață cu concursurile.

Ce v-ar mai putea opri acum să nu mergeți la cel mai mare concurs din lume, de la Barcelona?

Eu contibui cu toate forțele să mergem, dar trebuie să facem rost de foarte multe sponsorizări. Săptămâna asta o să depun proiect la primărie. Nu e ușor să ajungi pentru că e departe, e și scump și sunt și mulți copii. Banii sunt singurul lucru care ne-ar putea opri, dar o să facem tot posibilul să putem să mergem. Eu zic că putem să reușim, dar nu o să fie ușor. O să concurăm cu echipe din țări puternice ca Germania, Canada, Austria, Argentina și așa mai departe, dar este un vis al nostru să ajungem acolo.

Spui că ai fost și handbalistă. Spune-ne puțin și despre parcursul tău până în prezent și cum ai ales cariera de profesoară de dans la Palatul Copiilor?

Eu am început dansul la vârsta de 5 ani cu balet, gimnastică, gimnastică acrobatică, dans modern și am dansat până la vârsta de 12 ani, când m-am înscris la școala sportivă. Acolo trebuia să fac handbal sau fotbal. Am ales handbalul și la un moment dat nu le-am mai putut face pe amândouă. Vreo 12, 13 ani am jucat doar handbal. Între timp, am făcut toate școlile, facultate, master, psihopedagogie, tot, și exact când am terminat, profesoara mea de dans modern care a fost la palat a ieșit la pensie. Eu zic că așa a fost să fie. Am mai făcut vreo doi ani handbal, dar am înțeles că, să fiu în top în amândouă domeniile nu pot, așa că m-am lăsat de handbal, că și așa mi-am distrus corpul. Am zis că aleg dansul și atunci am început să merg la workshop-uri, evenimente ca să învăț, învăț, învăț.

Am văzut că aduci invitați speciali la Sfântu Gheorghe și dai șansa copiilor să se întâlnească cu mari coregrafi din țară și chiar din străinătate. Ce poți să ne spui despre aceste acțiuni?

Săptămâna trecută am avut un invitat special din China, un instructor de culoare cu care am făcut afro-dance. Săptămâna asta vine Emil Rengle. Mereu l-am invitat pe Levi (n.red. Cosma Levi Lenon), care m-a ajutat și învățat că trebuie să fac cât mai multe stiluri pentru ca dansatorii să fie cât mai buni. Aduc oameni care să îi învețe pe copii fiecare stil exact așa cum trebuie. Eu predau dans modern, care cuprinde o paletă largă: street dance, hip hop, reggaeton, dance hall, dar eu nu sunt de un stil anume.

Cum e Sfântu Gheorghe în ceea ce privește talentul la dans? Ai de unde alege?

Nu e ușor să găsesc copii pentru grupa de performanță, dar eu dau șansa la toată lumea. Dacă observ undeva vreun copil, nu există să nu întreb dacă vrea să vină la dans modern. D'Jack Tchinda, care a avut la noi săptămâna trecută un masterclass de afro dance, a scris pe Facebook că acești copii, de la Palat, sunt mult mai buni decât adulții, că dansează fără să judece, urmăresc fiecare pas cu dragoste și pasiunea și energia lor sunt contagioase. Să știi că orice invitat am avut aici, toți au zis că energia ce a fost la mine în sală nu a fost nicăieri.

La ce concursuri veți mai participa în viitorul apropiat?

Deocamdată nu pot să spun nimic despre asta pentru că prioritatea noastră este Barcelona. Din cauză că e scump, nu prea o să avem șanse să mergem altundeva. Nu știu nici cu Croația cum o să procedăm și dacă mai mergem. O să fac o ședință cu părinții copiilor care s-au calificat la ambele campionate mondiale. Eu, ca antrenor și coregraf, consider că trebuie să mergem în Barcelona, că e ceva nou. În Croația am mai fost cu dansatorii. Pentru mine Barcelona, 22 – 30 iunie, e o prioritate.

Având în vedere că în anii trecuți v-ați întors de la campionatul mondial din Croația cu locuri I, ce așteptări aveți de la concursurile mondial din Barcelona de anul acesta?

Nu știu că nu cunosc concursul, dar oricum, după țările care concurează, nu cred că avem atâtea șanse. Niciodată nu am așteptări mari la mondiale, pentru că pentru noi e mare lucru faptul că ajungem acolo și concurăm cu țări mari. Și dacă ajungem și nu luăm niciun premiu o să fim mulțumiți pentru că putem să zicem că am concurat cu cineva.