ACTUALITATE 19 februarie 2014

Contribuabilul covăsnean: sărac, dar conștiincios

Încasările Agenției Finanțelor Publice Covasna au crescut anul trecut cu aproape 7%

Cu toate că vorbim tot timpul despre județul Covasna ca fiind unul cu cei mai săraci oameni din ţară – cel puțin la venituri, se pare că, chiar și așa, oamenii sunt conștiincioși și își plătesc dările către Stat. În plus, covăsnenii nici nu stau prea mult pe spinarea Statului, astfel că aleg să muncească fie ca angajați fie ca întreprinzători, contribuind astfel la bugetul ţării – cel puțin asta reiese din Raportul pe 2013 care analizează activitatea și rezultatele Administrației Finanțelor Publice (AFP) Covasna. Săraci sau nu, dar sigur conștiincioși, covăsnenii au reușit ca dincolo de criză să dea mai mulți bani decât în 2012 la Finanțe.

Încasări în creștere

Anul trecut sumele încasate de Finanțele covăsnene au crescut față de 2012 cu 6,37%, ajungând la 647 milioane lei. Aici sunt incluși atât banii colectați la bugetul de stat, cât și cei încasaţi în bugetul asigurărilor sociale de stat, asigurărilor de șomaj și CAS. În timp ce impozitul pe profit a înregistrat o scădere de peste 10%, impozitele pe venit și sumele din TVA au crescut cu 8, respectiv 3%. În perioada ianuarie-decembrie 2013, încasările din TVA s-au menținut ca fiind principala sursă la bugetul de stat, cu o pondere de 43,19%, urmate de impozitul pe venit cu 41,30%.

În ceea ce privește gradul de încasare, AFP Covasna a fost aproape de 100%, așadar cetățenii județului se pare că sunt conștiincioși și își achită dările. Arieratele recuperabile, înregistrate la data de 31 decembrie 2013, în valoare de 69,26 milioane de lei, au scăzut cu 9% faţă de cele existente la finele anului 2012.

Eșalonare a datoriilor

Potrivit unei ordonanțe de guvern, agenții economici au dreptul de a cere eșalonarea datoriilor către stat. Anul trecut la Finanțele covăsnene au fost depuse 187 de asemenea cereri, din care au fost aprobare 178, valoarea totală a datoriei eșalonate fiind de peste 15 milioane de lei. Din raportul pe anul trecut reiese că din cele 178 cereri de eșalonare aprobate, 103 cereri cu o valoare de 8 milioane lei sunt în derulare, 33 de firme au finalizat eșalonarea, iar 42 din diferite motive au pierdut eșalonarea, ceea ce reprezintă 27,81% din sumele aprobate. În total au fost încasate în jur de 65% din sumele aprobate spre eșalonare.

Ambrus Attila, director Finanţe Covasna

Paradox la executările silite

Analizând evoluția încasărilor din executare silită, se constată că în anul 2013 comparativ cu anul 2012, a avut loc o scădere cu 13,92% deși sumele realizate la bugetul general consolidat, persoane fizice, are creștere faţă de 2012, atingând un procent de 167,72%. Cu toate că atât numeric cât și valoric formele de executare silită au crescut, încasările din executare silită au scăzut la 85 milioane de lei (de la aproape 100 de milioane în 2012). „Încasările prin forme de executare silită au scăzut și ca urmare a creșterii gradului de conformare voluntară, a lipsei de lichidități, precum și a declarării insolvenței la un număr dublu de societăți față de anul 2012” – se precizează în raport.

O ducem mai bine decât alții

Potrivit directorului AFP Covasna, Ambrus Attila, anul 2013 nu a fost deloc simplu la nivel de instituție, din moment ce aceasta a pierdut 50 de angajați din care numai unii au ajuns la Direcția de la Brașov, odată cu regionalizarea.

Plecarea oamenilor s-a resimțit puternic, mai ales că deși instituția a fost „atașată” la Brașov, responsabilitățile i-au rămas aceleaşi – adică un volum de muncă ridicat, însă cu personal redus.

Pe de altă parte, dacă ne referim la situația economică a județului, Ambrus Attila a ținut să sublinieze creșterea cu aproape 7% a încasărilor în județul nostru, față de anul 2012. Aici trebuie ținut cont și de faptul că 55% dintre contribuabilii județului sunt contribuabili mari.

„Economia județului este puțin peste media pe țară, ceea ce nu e deloc rău. Bineînțeles că aici sunt mai mulți factori – apropierea de Brașov, care atrage și produce, plus faptul că zona noastră în sine nu ridică probleme mari la încasări – aici, oamenii sunt mai conștiincioși și nici nu putem vorbi de cazuri mari de evaziune fiscală ori alte astfel de infracțiuni”, a explicat Ambrus.

Suntem săraci, dar cu perspective

Acesta susține că în Covasna nu a fost recesiune, dacă ne luăm după ceea ce arată datele de la încasările județului, ba chiar o ducem mai bine decât alții. În această idee, șeful Finanțelor Publice locale spune că nu avem motive de îngrijorare, chiar dacă într-adevăr, vorbim de salarii mai modeste. De altfel, potrivit lui Ambrus, salariul mediu pe care-l câștigă această parte a Regiunii Centru este de 1.800 de lei, ceea ce ar trebui să se regăsească oarecum și în salariile covăsnenilor. Din păcate însă, din declarațiile lunare depuse de angajatori la AJOFM, reiese că salariul mediu nu sare de 1.400 de lei.

„Sigur, vorbim și de o chestiune de perspectivă. Poate că da, avem salarii mai mici în Covasna, dar în niciun caz la jumătate față de alte județe, așa cum vor unii să se creadă. Dar avem apropierea de Brașov, ceea ce ne dă un mare atu – până la urmă vedem zilnic oameni care fac naveta acolo, pentru că într-adevăr merită. Și asta deoarece zona Brașovului e acum cea mai expansivă ca ritm de dezvoltare la nivelul țării, e un magnet economic”, a mai arătat Ambrus.

Pornind de aici, Ambrus Attila s-a referit și la un recent studiu publicat de site-ul economic econtext.ro, unde se arată că județul Covasna și economia acestuia valorează cel mai puțin din țară, iar „prețul” județului ar fi de numai 4,7 miliarde de lei.

„Chiar nu știu de unde s-au scos cifrele acestea, dar pot spune cu certitudine că deși suntem cel mai mic județ, nu avem de ce să ne fie jenă la încasări și la ce trimitem la Bugetul Național Consolidat, căci sunt alte șase județe în urma noastră. Adică încasăm mai mult decât județe mai mari, care au contribuabili mai mulți, așa că nu se justifică să se spună că suntem cei mai „ieftini”, nici nu e vreun termen prea potrivit”, a mai spus Ambrus Attila.

Acesta a mai precizat că din punct de vedere economic, analiza econtext.ro nu are niciun fundament, ci este o estimare superficială – nu arată de unde s-a pornit, ce a luat în calcul și cum anume. Ambrus a ținut să explice că în vreme ce foarte puțini sunt cei care știu cu adevărat ce înseamnă PIB-ul unei țări, sunt foarte mulți cei care folosesc zilnic termenul, fără să-l înțeleagă cu adevărat; făcând o paralelă, asta consideră șeful Finanțelor că s-a întâmplat și cu respectiva analiză care, de fapt, nu poate dovedi nimic.

Distribuie articolul:  
|

ACTUALITATE

De acelasi autor

Comentarii: 1

Adaugă comentariu
lili, 20 februarie 2014
E bine, bine, e foarte bine !!! Nu mai puteti de bine, nu asa va simtiti, dragi covasneni ?!!!!!!!!!!!!! PS. Pentru muuuulti dintre cei care lucreaza in sistemul bugetar romanesc(vezi ASF si citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.