Directorul Asociaţiei Intreprinzătorilor Mici şi Mijlocii din judeţul Covasna (ASIMCOV), Vajda Lajos, propune ca o soluţie pentru dezvoltarea economică a judeţului înfiinţarea de clustere (reţele) în 6 domenii vitale – turism, prelucrarea lemnului, industria alimentară, managementul deşeurilor, industria

Directorul ASIMCOV, Vajda Lajos, propune ca o soluţie pentru dezvoltarea economică a judeţului înfiinţarea de reţele în 6 domenii vitale – turism, prelucrarea lemnului, industria alimentară, managementul deşeurilor, industria construcţiilor şi energie regene rabilă.

Directorul Asociaţiei Intreprinzătorilor Mici şi Mijlocii din judeţul Covasna (ASIMCOV), Vajda Lajos, propune ca o soluţie pentru dezvoltarea economică a judeţului înfiinţarea de clustere (reţele) în 6 domenii vitale – turism, prelucrarea lemnului, industria alimentară, managementul deşeurilor, industria construcţiilor şi energie regenerabilă.

Potrivit acestuia, din cluster trebuie să facă parte autorităţi publice locale, instituţii de specialitate, de învăţământ care să pregătească specialişti, producători şi aşa mai departe. Mergând după exemplul unui cluster în industria alimentară, directorul ASIMCOV explică faptul că materia primă – cartofi, legume, varză, lapte, carne, ape minerale, grâu – poate fi asigurată din judeţ. Următoarea verigă sunt producătorii, care trebuie ajutaţi să formeze parteneriate şi să se dezvolte.

„Producătorii nu trebuie să se ocupe de marketing, ci altcineva separat. Ei trebuie să producă şi pentru asta trebuie să se modernizeze, în acest sens pot accesa credite sau finanţări externe şi să folosească la maxim subvenţiile acordate”, a afirmat Vajda Lajos. Nivelul următor ar fi asociaţiile la nivel comunal sau zonal, microregional, unde s-ar rezolva depozite locale, frigorifice, iar în termen de unul-doi ani, aceste asociaţii ar putea deveni grupuri de producţie.

În cadrul clusterului, la cel de-al treilea nivel am găsi o asociaţie la nivel judeţean care să aibă rolul de reprezentare, lobby, politică de formare a preţurilor, iar la ultimul nivel ar fi bazele logistice sau de prelucrare a produselor – spre exemplu parcul agroindustrial.

„Dacă există o colaborare şi se gândeşte pe termen mediu şi lung, aşa se poate forma o entitate juridică care salvează economia judeţului şi dă posibilitatea unui trai mai bun. Acest lucru presupune o conlucrare, un parteneriat, de la producerea până la valorificarea produselor. De la nivel local sau zonal, unde putem vorbi de produse tradiţionale, trebuie ţintită piaţa din judeţ şi din Braşov cu produsele acestea în primul rând. Să se găsească în comerţ şi să fie popularizate”, a precizat Vajda.

În opinia acestuia, în cazul industriei laptelui trebuie ţintită piaţa din România şi brandul Covasna sau Ţinutul Secuiesc să fie sinonim cu calitatea.

Paşii necesari pentru a forma clusterele despre care vorbea directorul ASIMCOV nu sunt puţini, astfel că, spune acesta, se discută cu fiecare grup în parte – panificaţie, lemn, cartofi, ape minerale, carne, lapte – pentru a face posibilă implicarea lor într-un sistem, o reţea de producţie şi valorificare.

Ana Sidon