Îi vedem în fața marilor magazine, prin centru sau la periferii, ziua în amiaza mare sau pe înserat. Bătrâni, dar mai ales tineri și persoane între două vârste. Cei mai mulți sunt în putere, în stare să muncească. În schimb, stau și întind mâna, uneori insistent, de nu mai poți scăpa de ei. Alții, suferă de un handicap, sau doar se prefac. Sunt cerșetorii din Sfântu Gheorghe. De unde vin, de ce apelează la mila oamenilor și ce se poate face pentru a reduce acest flagel mi-au spus reprezentanții Poliției covăsnene, ai Poliției Locale Sfântu Gheorghe, ca și un viceprimar al comunei din care vin cei mai mulți cerșetori în reședința de județ.

Sfântu Gheorghe, capitala cerșetoriei covăsnene

„Poate mai sunt cerșetori pe la Târgu Secuiesc, în fața hypermarketurilor, dar fenomentul se manifestă în cvasitotalitatea lui în Sfântu Gheorghe“, spune șeful IPJ Covasna, Silviu Stoenescu, despre răspândirea cerșetoriei în județ. „Cerșesc mai mult în Piața Centrală, la marile magazine, în zona Șugaș sau sus, vizavi de stadion. La gară, mai puțin. De asemenea, în zona hypermarketurilor“, zice șeful Poliției Locale Sfântu Gheorghe, Hadnagy István.

„Ieși din magazin și deja ești asaltat“

„Ar trebui și agenții de pază să mai controleze situația.  În majoritatea cazurilor au și această atribuție. Teritoriul magazinului practic aparține de dânșii și mai încearcă și ei măcar să îi gonească de acolo, că e foarte neplăcut. Vă dați seama, ieși din magazin și deja ești asaltat de aceste persoane, nu e plăcut și nu e normal“, subliniază Hadnagy și adaugă: „când nu au putut, au fost cazuri când agenții ne-au solicitat pe noi, pentru că cerșetorii nu voiau să plece de acolo“.

„Nu sunt sute“

Nu există vreo situație exactă cu numărul  și proveniența  cerșetorilor de pe străzile municipiului. Șeful Poliției Locale îmi spune că nici nu poate fi făcută o astfel de statistică: „Nu ținem evidența cerșetorilor, nu cred că o ține cineva. Nu e o calitate după care să ții o evidență, cine e cerșetor“. Există o bază de date la nivel național cu locuitorii României, care aparține Ministerului de Interne, dar care este folosită în cazul cerșetorilor strict pentru identificarea lor.

Pe de altă parte, poate oferi o estimare. „Nu sunt sute. Care umblă pe aici, de sărbători se aglomerează, dar mai mult de 15-20 nu cred că sunt. Majoritatea sunt cam aceiași. Sunt unii pe care colegii mei îi cunosc după nume“, povestește Hadnagy.

Satul Hetea, sursa cerșetorilor

„Putem face o statistică, avem date“, spune Silviu Stoenescu. Și adaugă: „Avem persoane din Sfântu Gheorghe categorii mai sărace, dar marea majoritate sunt de la noi în zona Vâlcele“. „Sunt din Sfântu Gheorghe, dar mai puțini. De obicei din satul Hetea, comuna Vâlcele. 90% sunt de acolo“, îmi spune și șeful Poliției Locale.

Tot el îmi vorbește de vârsta și sexul cerșetorilor: „Majoritatea de la 16 ani la 40. De la Hetea sunt mai multe femei decât bărbați. Sunt și copii printre ei, cei mai mulți vin cu copii. La 16 ani femeile acestea au unul sau doi copii“. „În satele Vâlcele și Hăghig, cerșetoria e aproape de zero. Sunt câteva familii din Hetea. Marea majoritate au ajutor social. Vin și-și fac orele de ajutor dar după-masă pleacă în căruță la Sfântu Gheorghe“, spune viceprimarul comunei Vâlcele, Nicolae Cucu.

Mai multe controale, mai multe sancțiuni

„Putem spune că aproape zilnic  ducem cerșetori la baza Poliției Locale“, îmi zice șeful acestei instituții din Sfântu Gheorghe,  Hadnagy István.  O bună parte nici măcar nu-și știu datele. Nu știu să scrie și să citească, nu știu să spună când s-au născut. Poate anul da, dar luna și ziua nu. Numele îl știu dar nu au acte. E o altă problemă. E puțin ciudat, dar câteodată așa e“. Dacă reușesc să îi identifice, polițiștii locali îi amendează. „Amenzile sunt de la 100 la 500 de lei“, mai spune Hadnagy.

„Săptămânal desfășurăm acțiuni în vederea combaterii acestor fapte de cerșetorie. Față de perioada anului trecut sancțiunile s-au dublat. Nu pentru că ar fi mai mulți cerșetori, ci pentru că am făcut mai multe acțiuni și sunt mai multe amenzi aplicate“, spune purtătorul de cuvânt IPJ Covasna, Nicoleta Marin. „Le stabilim o amendă, nu știu câţi o plătesc. Teoretic ar trebui să plătească la Vâlcele, sau aici, oriunde. Executarea acestor amenzi revine primăriei de care aparțin“, precizează Hadnagy.

16.000 de lei de la începutul anului

„De la începutul anului, din 172 de amenzi aplicate cetățenilor comunei, 112 au fost aplicate anul acesta  pentru ordine publică. O bună parte dintre ele sunt aplicate pentru cerșetorie“, îmi spune viceprimarul comunei Vâlcele, adăugând că amenzile au fost aplicate nu doar în județul nostru, ci și în Brașov și alte județe. „Sunt amenzi multe date de către poliție dar nu sunt plătite. Noi n-avem posibilitatea să îi constrângem. Plătesc și ei când au. Când se duc la Finanțe ei rămân cu bani în debit. Când se duc din trei în trei luni să ia de la finanțe o adeverință pentru ajutorul social, se duc și plătesc 10-20 de lei și li se eliberează adeverința. Nu dau dovadă de rău-platnici, plătesc cât au. Atunci primăria rămâne cu sumele de bani în debit“, spune Cucu, accentuând ultimele cuvinte. „Suma lor se adună. Dacă luăm o medie de 150 de lei pe amendă, la 112 amenzi ar fi în total 16.000 de lei“, estimează viceprimarul.

„Nu amenzile vor rezolva situația“

Ce soluții pot fi luate pentru problema cerșetoriei? „Nu sunt profet să spun cum trebuie făcut, nu mă bag, nu mă pricep. Nu vreau să dau sfaturi la cineva, că nu cunosc situația de acolo, din Hetea. Bănuiesc că e greu de rezolvat, altfel găseau o soluție până acum. Nu amenzile aplicate de către noi vor rezolva situația. Ci în cazul în care condiția lor de acolo se va îmbunătăți cumva, dacă s-ar rezolva de către cineva de acolo care se pricepe, fenomenul din Sfântu Gheorghe se va reduce mult. Asta e o părere de-a mea, personală“, spune Hadnagy.

„Eradicarea cerșitului se poate face prin creșterea nivelului de trai și crearea locurilor de muncă“, e de părere și Cucu. El spune că s-au organizat, cu sprijinul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă, niște cursuri de calificare în comună și au fost romi care au venit la ele și apoi s-au angajat. De asemenea, există o firmă creată de primărie cu fonduri europene care are patru angajați romi. Romii aceștia sunt  însă din alte sate ale comunei, nu din Hetea, unde majoritatea adulților au 2-3 clase absolvite.

„Decât să mă duc să fur, mai bine cerșesc“

În aceste condiții, dintre cei care muncesc din Hetea, mulți lucrează la păzitul cirezilor de vite prin județul Sibiu. În condițiile în care la nivel național se închid fabrici, e greu ca oamenii să-și găsească  un loc de muncă, adaugă viceprimarul. „Dacă s-ar crea locuri de muncă pentru ei, la pregătirea pe care o au, - că nu poți să-l faci șofer că n-are permis -, s-ar duce și-ar munci. Au ideea, dom’le, ‘decât să mă duc să fur, mai bine cerșesc, stau cu mâna întinsă’. Din cele două rele, eu zic că au ales lucrul cel mai bun“, adaugă viceprimarul.

„Invalidă“ pe două picioare

Dintre cazurile de oameni care cerșesc la Sfântu Gheorghe, unul dintre cele mai interesante este al unei femei care pretinde că nu se poate deplasa, apărând în diverse locuri din oraș într-un scaun rulant, ajutată uneori de un bărbat. Un cititor, care a numit-o „parazită“, ne spune că femeia „își face veacul de ani de zile cerșind și păcălind trecătorii că este invalidă. Merge câțiva km buni din zona Electro, unde este aciuată în boscheți și vine în centrul orașului cu scaunul cu rotile, împingându-l. Apoi se așează în scaun și întinde mâna“. Bărbatul a asistat la o încercare de înșelăciune din partea impostoarei. „Pe o bătrână a fraierit-o de 30 lei. Norocul naivei că am fost acolo și i-am smuls banii și i-am restituit barânei naive“, povestește cititorul nostru.

„Într-o zi, s-a ridicat de pe scaun și a început să meargă. ‘Treci înapoi, că te vede lumea și nu-ți mai dă nimeni bani’, i-a strigat bărbatul. Am murit de râs“, îmi povestește un martor.

Cerșetoarea cu cercei de aur

„Doamna de care vorbiți știe să meargă, câteodată împinge căruciorul, câteodată stă în cărucior. Cred că nu trece o săptămână sau două să nu apară cu căruciorul undeva. Ea zice că nu are din ce trăi. A fost sancționată de mai multe ori“, îmi spune șeful poliției locale. Și agenții IPJ Covasna au urmărit cazul femeii, iar luni, 4 aprilie, au prins-o cerșind din nou. „A fost identificată o femeie de 62 de ani care, sub pretextul că ar suferi de deficiențe ale aparatului locomotor, apela la mila publicului. Din verificările efectuate polițiștii au constatat că persoana în cauză nu prezenta asemenea afecțiuni și se putea deplasa singură“, se arată în comunicatul IPJ. După un control corporal sumar, polițiștii au găsit asupra femeii 15 lei și un bon fiscal de 170 de lei. Bonul era de la achiziționarea unei perechi de cercei de aur.

„Sunt cazuri de înșelăciune care nu mai intră în sfera cerșetoriei. Înșelăciune față de cei care dau pomană. Apelează la un sentiment de compasiune al cetățeanului pentru un folos material. Când prezintă aspecte nereale ca fiind reale, e escrocherie, nu mai e cerșetorie. Cerșetoria e infracțiunea, mijlocul prin care își atinge scopul“, spune șeful IPJ Covasna. De altfel, și în acest caz, al cerșetoarei cu cerceii de aur, polițiștii au întocmit un dosar de cercetare penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune.