Angajatorii au locuri de muncă vacante pe care nu le ocupă nimeni, în timp ce oamenii caută locuri de muncă, dar nu găsesc

În ultima perioadă, angajatorii din Covasna se plâng că din ce în ce mai des că nu găsesc oameni pe care să îi poată angaja nu doar pe locuri vacante care necesită o anumit tip calificare, ci și în posturi care presupun, de pildă, simpla supraveghere sau manevrare a unor mașinării care asigură o bună parte din producție. „Nu știu ce se întâmplă. Parcă oamenii nu mai vor să muncească. Vin la noi, stau trei zile și pleacă. Unii nici nu ne anunță”, ne-a mărturisit reprezentatul unei companii.

De partea cealaltă, sunt oameni care afirmă că, înainte de a-și găsi un loc de muncă decent, au fost obligați să stea acasă o perioadă mai mare chiar de șase luni. „De la ultimul loc de muncă am plecat pentru că nu mai făceam față cerințelor. Șeful nostru ne cerea să lucrăm non-stop. Ar fi vrut să dormim la muncă. Dar mai avem și noi familii, nu putem să muncim fără întrerupere. În orice caz, a fost o perioadă destul de dură pentru mine după ce am plecat. Cred că mi-a luat jumătate de an să mă angajez din nou. Nici acum nu sunt foarte mulţumit, dar ce să fac?”, ne-a mărturisit un angajat care a preferat să își păstreze anonimatul.

Avem așadar de-a face cu un paradox. Pe de o parte, angajatorii au locuri de muncă vacante pe care nu le ocupă nimeni, pe de altă parte, oamenii caută locuri de muncă, dar nu găsesc decât după mult timp. Mai mult decât atât, oficialitățile declară că rata șomajului a scăzut simțitor în ultima perioadă, ceea ce nu explică de ce mulți oameni mai sunt încă în căutarea unui loc de muncă.

Diferenţa dintre şomaj şi salariu e prea mică

Întrebat dacă în opinia sa avem de-a face cu o lipsă de interes a oamenilor pentru muncă, primarul Antal Árpád a spus că nu crede că aceasta este explicația. După părerea lui, în Sfântu Gheorghe oamenii încep să aibă pretenții salariale mai mari, acceptă mai greu un loc de muncă plătit prost și, în felul acesta, este posibil să ajungă în situaţia de a-i obliga pe angajatori să ofere un nivel salarial cel puțin satisfăcător. „Nu aș spune că oamenii nu vor să muncească. Este o problemă de mentalitate, care s-a format din cauza unor politici publice greșite, în sensul în care nu este normal ca diferența dintre salariul minim și ajutorul de șomaj să fie atât de mică. Eu cred că salariul minim ar trebui să fie de cel puțin trei, patru ori mai mare decât ajutorul de șomaj. Pentru că în momentul în care omul își compară venitul între a sta acasă și a nu face nimic și a munci undeva și vede că diferența este de 300-400 de lei, normal că nu i se mai pare atractiv să meargă la muncă. A doua problemă este că toată lumea aude ce salarii sunt în străinătate. Și, pe bună dreptate. Toată lumea ar vrea salarii mai atractive și să trăiască mai bine. Sunt foarte mulți care pleacă și văd ce așteptări sunt din partea unui angajator pentru un salariu. Eu cred că salariile sunt mici. Trebuie să fie mai mari. Eu cred că într-un fel e bine că în acest moment problema în Sfântu Gheorghe este a firmelor că nu găsesc oameni, pentru că acest lucru va duce la creșterea salariilor din oraș. Pentru că începe să se dea o luptă pentru forța de muncă și, ca să ții o forță de muncă, trebuie să dai salariu mai mare“, ne-a spus Antal Árpád.

Explicaţia pentru şomajul scăzut

Directorul AJOFM Covasna, Kelemen Tibor, vede lucrurile puțin diferit. Deși este de acord cu faptul că oamenii tind să își facă un calcul al banilor încasați din șomaj și să nu îşi mai dorească să muncească pentru un salariu care diferă cu foarte puțin de acesta, el subliniază că perspectiva este una greșită și că optica ar trebui puțin modificată. Concret vorbind, un om care se află în șomaj, dacă își face un calcul simplist, ajunge la concluzia că de pe urma șomajului are un venit de 500 de lei, iar de la angajator primește 700 de lei. Dacă drumul și sandvișurile pentru prânz îl costă 200 de lei, atunci crede că nu merită să se mai deplaseze. „Optica este una falsă pentru că perioada de șomaj nu poate fi mai mare de 12 luni. În plus, vorbim de un tren care vine, de o ocazie, o posibilitate de a găsi un loc bun de lucru și altul, că peste un an de zile s-ar putea să nu mai am aceeași posibilitate. În plus, vorbim de vechime, de stagiu, de responsabilitatea socială pe care fiecare dintre noi ar fi trebuie să le aibă”, este de părere Kelemen Tibor.

Directorul AJOFM Covasna arată totodată că faptul că rata șomajului a scăzut are o anumită explicație. „În primul rând, nu mai sunt disponibilizați oamenii, ci sunt angajați. Rata șomajului are o componentă a venitului minim garantat al persoanelor care sunt șomeri și care nu sunt capabili să lucreze. Nu au cunoștințe, deprinderi, nu sunt oameni care pot mâine să ocupe un loc de muncă. Aceste persoane sunt cele care beneficiază de ajutoare sociale și primesc sume reglementate de legislaţie, care depind de mai mulți factori. Ajutorul social poate fi și pe viață”, a explicat directorul AJOFM Covasna, Kelemen Tibor, care a adăugat că la nivelul județului sunt 4.000 de persoane care primesc ajutor de șomaj.

Pe de altă parte, pe lângă cei care nu pot fi angajați pentru că nu au abilitățile necesare, există și un număr mare de persoane care deși caută un loc de muncă, nu au calificările necesare pentru a-l ocupa. „În momentul de față toate locurile de muncă sunt supuse unei rigurozități, unei așteptări. Din acest punct de vedere, nu se angajează orice persoană de pe stradă, pentru că e nevoie de o productivitate, poate sunt probleme de export sau de altă natură”, a mai spus Kelemen.

Nici în Administrație lucrurile nu sunt roz

În discuția despre locurile de muncă, primarul Antal Árpád a punctat că și la Primărie ar fi nevoie de mărirea numărului de oameni cu minimum 40 de persoane, ceea ce este imposibil în acest moment, atât din pricina faptului că posturile sunt blocate, cât mai ales pentru că salariile sunt foarte mici. „În multe cazuri salariile din Administrație sunt sub salariul minim. Vorbim despre «salariul minim», dar în Administrație sunt salarii sub salariul minim”, a semnalat primarul Antal Árpád.

Și într-adevăr, în prezent salariul minim pe economie este de 777 de lei net și nu este reglementat în funcție de studii. Există posibilitatea ca o persoană cu studii superioare să fie angajată cu salariul minim. „Aceasta este o realitate care nu e valabilă doar în Covasna. În general, salariile în administrație sunt cam la fel peste tot. Există o lege a salarizării în Administrație. Într-adevăr, există niște decalaje imense, chiar între funcționarii publici. Așteptăm ca la începerea sesiunii din toamnă, Guvernul să vină cu o nouă propunere pentru legea salarizării, care să aducă pe baze cât mai echitabile salariile din Administrație”, a spus deputatul PSD Horia Grama.

Nu avem soluție

În vreme ce Guvernul promite, iar oamenii caută locuri de muncă decente, cu pretenții ale angajatorului direct raportate la condițiile de lucru și la nivelul de salarizare, angajatorii, contrariați de faptul că oamenii au pretenții nejustificate și vor să muncească puțin pe bani mulți, au la rândul lor un punct de vedere la care puțini sunt cei care se gândesc. „Problema salariilor și a măririi lor ține foarte mult de nivelul general al salariilor, dar și de cât susține economia, că eu, ca angajator, aș vrea și aș face și aș drege, dacă aș trăi într-un stat normal, care nu mi-ar lua 70% din banii pe care îi reprezintă salariul fără să îmi ofere absolut nimic în schimb”, este de părere un angajator dintre cei care ar avea deschiderea să ofere salarii mai mari, dacă ar avea și condițiile care să-i permită acest lucru.